Dragi cititori, am ajuns la limita rabdarii, sunt in pragul disperarii, nu mai suport. Scriindu-va, pe de o parte sper ca in felul acesta am sa mai elimin din furia pe care o inabus zi si noapte, de peste sapte ani, iar pe de alta doresc ca alte femei aflate in situatia mea sa afle ca nu sunt singurele nefericite. Mai sunt si eu, care traiesc cel mai negru cosmar posibil alaturi de sotul meu... Dar hai mai bine sa vedeti cum stau lucrurile, ce se intampla, concret, in casa noastra.

M-am maritat cu Ludovic in urma cu ceva mai mult de sase ani. M-am maritat pentru ca il iubeam si simteam ca si el ma iubeste. In afara de asta, era si timpul sa o fac, pentru ca totusi nu mai eram o pustoaica; aveam deja 36 de ani si, ca majoritatea femeilor, imi doream copii. Iar alesul meu parea omul potrivit, un barbat de casa bland, dar totodata puternic, in stare sa fie alaturi de sotia lui la bine si la rau. Nu aveam insa de unde sa stiu ca, dincolo de dragostea ce-mi purta, acest barbat avea sa ma terorizeze nonstop, pana cand ma va aduce in situatia de a-mi pune, la propriu, streangul de gat!

Ma numesc Marina, sunt din Gaesti si am 45 de ani. In prezent locuiesc in Bucuresti, unde si lucrez de cand am terminat facultatea, in urma cu circa douazeci de ani. Sunt virgina, necasatorita si nici nu cred ca am sa ma casatoresc vreodata, desi nu arat rau deloc, iar pretendentii nu contenesc sa apara. Daca nu am facut-o pana acum, de ce as mai face-o?... Barbatul vietii mele, cel pe care il iubesc de cand l-am vazut prima data si care, la randul lui, m-a iubit intotdeauna si ma iubeste inca, Victor, este acum insurat si are un copil.

Desi nu cred in farmece sau in alte stiinte oculte, am ajuns la concluzia ca sunt o femeie blestemata! Altfel nu se explica faptul ca nu reusesc sa imi gasesc un serviciu fara ca seful sau chiar patronul firmei sa nu se dea, mai devreme sau mai tarziu, la mine. De cand am terminat Facultatea de Stiinte Economice, in urma cu patru ani, am avut 8 joburi, si de fiecare data m-am confruntat cu una si aceeasi problema: am fost hartuita sexual!

Am avut o viata destul de obsnuita pana la 35 de ani. Ca orice om, am trait momente frumoase si clipe mai putin placute. Am cunoscut iubirea adevarata, dar am si suferit din iubire. De abia la 37 de ani am gasit femeia visata, pe nume Liana, cu care m-am si casatorit in urma cu sapte ani. Aleasa mea era cu 5 ani mai tanara decat mine si a reusit ceea ce nu reusise nicio alta femeie. Si anume sa ma faca sa imi doresc sa raman alaturi de ea pe vecie. De altfel, chiar asa i-am jurat la cununie:

- Liana, te iubesc enorm si voi fi cu tine pana la moarte!

Peste aproape sapte ani, insa, desi o iubeam la fel de mult, aveam sa plec de acasa. Iar asta fiindca sotia mea s-a dovedit a fi o ,,masina de tocat bani’’, care ne-a adus in pragul saraciei. De ciuda si de suparare, m-am imbolnavit de nervi si a trebuit sa ma lupt din rasputeri ca sa nu imi pierd mintile.

De cand am vazut-o pe Marcela, totul s-a schimbat in viata mea. Nu m-a mai interesat nimeni si nimic altceva decat persoana ei. Sa mi-o fac nevasta a devenit visul meu, ambitia mea, scopul meu in viata, obsesia mea. De ce asta? Fiindca Marcela este minunata. Atat de minunata incat imi e greu sa o descriu in cuvinte. Totusi, ca sa va faceti cat de cat o parere, am sa va spun ca seamana cu Crystal Harris, iepurasul favorit al lui Hugh Heffner, boss-ul de la Playboy. Ori, daca nici batranul acela super-versat nu stie ce inseamna o femeie de soi, atunci nu mai stie nimeni... Da, Marcela chiar seamana cu Crystal: este o blonda cu parul des si ondulat, are fata prelunga si expresiva, ochii negri ca abanosul si buzele carnoase ca ciresele parguite... Sprancene arcuite, sani fermi si proeminenti, fund bombat, maini fine si subtiri, degete delicate, facute parca sa mangaie trupul barbatului... Si o voce calda si mieroasa, de pisicuta in fata castronasului cu laptic cald, care iti ridica parul pe piept... De toate are Marcela, cu toate a inzestrat-o natura. Una peste alta, este o zeita Marcela. Iar eu...