Nu vreau sa va plictisesc cu o introducere prea laborioasa, ci am s-o scurtez cat pot. Ce trebuie sa stiti este ca m-am insurat cu Mimi in primavara care a trecut, dupa o relatie care a durat nu mai mult de 5 luni. A fost o iubire fulgeratoare: ne-am cunoscut intamplator la cockteil-ul ce a urmat spectacolului “Barbierul din Sevilla” de la Opera, ne-am placut pe loc si am inceput iubirea - in toate formele ei posibile – chiar in acea noapte! In scurt timp am devenit de nedespartit si am decis sa ne “luam”, pentru ca - zicea Mimi – dragostea noastra era ceva karmic, si prin urmare n-avea rost sa asteptam ani buni inainte sa ne unim in fata lui Dumnezeu.
Bun asa... zis si facut! Eu eram – si sunt inca - profesor de chitara clasica, iar ea lucra intr-o companie multinationala, ca asistent manager.
Drumul spre fericire
- Intamplari cat se poate de adevarate, care au schimbat destine -
În luna de miere m-a părăsit pentru fostul, şi eu am rămas ca prostul
- Afişări: 6436
- Drumul spre fericire
L-am părăsit, l-am părăsit, l-am părăsit, dar el tot m-a iubit...
- Afişări: 8595
- Drumul spre fericire
Povestea vietii mele se invarte in jurul unuia si aceluiasi barbat: Mihut Nicolae. Acum, cand tocmai am implinit 49 de ani, el este langa mine, asa cum a fost intotdeauna, desi de-a lungul timpului l-am parasit de nu mai putin de trei ori... Intr-adevar, cararea vietii mele s-a impletit peste 25 de ani cu cea a lui Mihut si, dupa ce l-am ranit, l-am umilit si l-am alungat ca pe un caine, pentru alti barbati si pentru placeri efemere, am ajuns sa il iubesc mai mult ca pe lumina ochilor mei si sa ii multumesc pentru ca m-a salvat de la pierzanie.
L-am cunoscut pe Mihut in urma cu un sfert de secol, cand amandoi aveam 25 de ani. Cum eu nu aveam deloc habar de mecanica auto, atunci cand autoturismul meu nu a mai pornit, un vecin m-a remorcat pana la cel mai apropiat atelier din cartier. Aici aveam sa il cunosc pe el: un tip subtirel, dragut, brunet, cu o gura trista si ochi albastri.
Șapte fete în viață, doi băieți în pământ, șaizeci de ani în chinuri...
- Afişări: 6212
- Drumul spre fericire
Inca din adolescenta am dorit sa imi intemeiez o familie, nefiind mare amator de distractii si placeri efemere, precum cei din generatia mea. Din tinerete am iubit copiii si abia asteptam sa ma casatoresc, sa devin tata si sa ma joc cu baietii mei. Ma imaginam cu doi - trei baieti in jurul meu, harjonindu-ne fericiti, invatandu-i tot ce stiu si educandu-i in spiritul crestin in care am fost educat la randul meu. Nu stiam, atunci, ca visul meu avea sa imi fie refuzat cu incapatanare de un Dumnezeu pe care am fost multi ani tare suparat, dar cu care m-am impacat de curand.
Întâlnire pe ne-ve cu o mare dragoste
- Afişări: 9219
- Drumul spre fericire
Povestea mea incepe in urma cu 20 de ani, atunci cand credeam ca am intalnit iubirea vietii. Aveam numai 19 ani si eram la a treia relatie, primele doua esuand destul de repede din cauza refuzului meu de a ma implica fizic. Considerasem, la vremea aceea, ca nu sunt pregatita pentru a experimenta latura erotica a dragostei, fiind inca prea frageda. Nu la fel au stat insa lucrurile cu Rodion, care, spre deosebire de fostii mei parteneri, a dat dovada de o deosebita afectiune si o mare rabdare cu mine.
De treizeci de ani tânjesc după o femeie
- Afişări: 9374
- Drumul spre fericire
Am cunoscut-o pe Elena in urma cu 30 de ani, in timpul facultatii. Nu voi uita niciodata clipa in care am vazut-o pentru prima data. Parea un inger picat din alta lume. Era suava si blanda cum nu credeam ca o fata de 19 ani poate fi. Nimic salbatic, nimic artificial, nimic urat. Complet diferita de studentii in care sangele clocotea. Emana sinceritate, bunatate, sfiosenie. Toata lumea, de la colegi la profesori, o placea si o admira. Toata lumea, inclusiv eu.