Index |
---|
Speranţa este a ignoranţilor. Credinţa este a cunoscătorilor... |
Pagina 2 |
Toate paginile |
El: Buna sa-ti fie inima, necunoscuto!
Ea: Si tie, strainule!
El: A mea este deja. Cel putin asa imi spun rudele si prietenii. Si asta nu numai fiindca ii imprumut cu bani si ma fac ca uit sa li-i cer inapoi.
Ea: Dar de ce?
El: Fiindca asa este lasat de la natura. Pur si simplu sunt un tip cald, atent, generos, iubitor...
Ea: Oho, cate calitati pe tine... Atunci inseamna ca a dat norocul peste mine... Dar ai uitat sa mentionezi ca esti si modest...
El: Nu am uitat, dar nu am vrut sa te mint de la inceput. O sa am timp pe parcurs s-o fac, macar acum sa fiu corect cu tine...
Ea: Foarte incurajanta marturisirea ta... Dar ai noroc ca apreciez autoironia, asa ca nu ma afectez catusi de putin. Deci?
El: Deci, adevarul este ca pur si simplu nu sunt modest. Vreau sa fiu, incerc sa fiu, dar, cand vad ce vad si aud ce aud la altii, ajung la concluzia ca sunt mult peste ei... Si adio modestie pe mine!
Ea: Un moment, te rog, sa recapitulam. Deci cum vine asta? Te uiti la altii, te compari cu ei si ajungi la concluzia ca le esti superior, da? Si de asta nu esti tu modest?
El: Da, chiar asa. Sau, altfel spus, nu sunt modest fiindca sunt realist.
Ea: Bine, dar atunci e simplu. Nu te mai compara cu ei. Fii tu insuti, si ai sa reusesti sa fii modest.
El: Nu tine, am incercat. Deja undeva, intr-o subrutina statica a compilatorului meu s-a fixat aceasta informatie, ca sunt peste ceilalti. De aceea si sunt acum aici.
Ea: Nu inteleg.
El: Fiindca sunt singur: fiind cu nasul pe sus, nu se uita nicio tipa la mine. Intelegi?
Ea: Inteleg, si nu prea. Daca esti constient ca nu se uita nicio tipa la tine, atunci ce mai cauti aici? Te astepti sa dai peste vreo proasta, care sa nu-ti observe infatuarea de copil rasfatat?
El: Nu, ma astept sa dau peste o desteapta, care sa o observe, dar sa fie in stare sa treaca peste.
---------------------------------
El: Buna sa-ti fie inima, necunoscuto!
Ea: Si tie, strainule!
El: Nu se leaga.
Ea: Poftim?
El: Nu se leaga. Eu te pot numi necunoscuta, fiindca nu stiu nimic despre tine, dar tu nu ma mai poti numi strain, cata vreme ti-am povestit atatea despre mine.
Ea: Nu mi-ai spus mare lucru. Decat ca esti un tip arogant si singuratic, care isi cauta o partenera indeajuns de versata peste a trece peste aparente. Dar, ma rog, sa zicem ca asta ar fi o marturisire... Ar fi randul meu. Spune-mi ce anume vrei sa stii despre mine.
El: In primul rand as vrea sa stiu cum stai cu mandria?
Ea: E o intrebare capcana?
El: Depinde.
Ea: Depinde de ce?
El: De cat de in stare esti sa vezi in ea o intrebare-capcana....
Ea: Frumoasa eschiva. Sper, totusi, ca acea conotatie vulgara, cu sens figurativ, a intrebarii tale este numai in mintea mea...
El: Asa si este. In mintea mea nu era decat sensul propriu al intrebarii, anume daca esti genul de tipa plina de ea, mandra, cu nasul pe sus. Caci, daca e asa, nu cred ca ne-am nimerit prea bine.
Ea: De ce nu?
El: Cum de ce? Intre doi aroganti plini de sine nu pot iesi decat scantei. Nu functioneaza. Unul trebuie sa lase de la el. Dar, daca tu nu lasi, eu - nici atat, nu vad unde am ajunge decat la a arunca cu vaze unul dupa altul.
Ea: Si ce-ar fi rau in asta?
El: Poftim?! Cum adica ce-ar fi rau? Pai... S-ar sparge vazele... Si oglinzile... Ar fi mizerie in casa... Dezordine... Nebunie...
Ea: Si? Revin cu intrebarea: ce-ar fi rau in asta? Cata vreme asta ne-ar face sa fim fericiti si sa ne simtim bine, de ce nu? Exista o reteta a fericirii, vreo carte in care se spune ca numai un cuplu format din parteneri care stau seara de seara cuminti in fata televizorului, fara sa iasa unul din vorba celuilalt, poate fi fericit?
El: Nuuu... Nu cred... Adevarul e ca m-ai incurcat. Nimeni nu a mai pus astfel problema pana acum. Au plecat, fetele, una dupa alta, fara sa le intereseze ce lasa in urma.
Ea: Uite ca eu nu plec!
El: Observ asta, si nu pot spune ca nu ma incanta faptul. Atata doar ca, efectiv, nu stiu ce ar putea iesi de aici. Speram ca, odata si odata, sa gasesc pe cineva care, la adapostul unei inteligente ascunse, sa imi alimenteze egoul si sa ma conduca in asa fel incat sa imi lase impresia ca eu cel care conduce...
Ea: Incurcata minte ai, baiete! Se vede ca petreci mult timp in solitudine... Dragostea e simpla, mult mai simpla decat ai tu impresia. Ea si el se intalnesc, se iubesc si, daca totul e in regula si se inteleg, se casatoresc. Nimeni nu-si pune atatea probleme cate iti pui tu... De-aia si esti singur.
El: Probabil ca ai dreptate. Dar aceasta retinere de la a pune probleme este si cauza ratei ridicate a divorturilor.
Ea: Si? Care-i problema? Ti-e teama de divort? Daca ti-e teama de divort, atunci mai bine nu te mai casatoresti.
---------------------------------