Sofer de taxi la o firma privata, Marian Dumitru, un om bland si cumsecade al carui chip seamana izbitor cu cel al actorului Mitica Popescu, este oprit luni, pe la ora 21.00, pe Calea Dorobanti, de o distinsa doamna. Imbracata extrem de elegant si cu mult bun gust, posesoare de aur pe maini, la gat si in urechi, ea urca in masina si zice: "Buna seara! Vreau sa mergem la magazinul de pe Calea Victoriei. Am patru mii pe care trebuie sa le sparg!" Si zicand astea, pune mana pe luxoasa poseta, o deschide si arata banii.
Omul, luat pe neasteptate, scapa un "Aoleu, mama!", apoi isi cere scuze, spune: "Bine, doamna. Cum doriti!" si demareaza in tromba.
Pana acolo nici unul nu mai scoate o vorba; se merge in tacere. Odata ajunsi la magazin, cocheta femeie, care sa tot aiba 40-45 de ani, zice: "Asteapta-ma aici, ca termin repede!" si coboara din masina, intrand in . De acolo revine peste cateva minute cu o rochie alba lunga, pe care o intinde pe bancheta din spate. "Iti place?" intreaba ea. "Sapte sute m-a costat!"
Omul, ce sa zica? Mai-mai sa-i pice fata auzind una ca asta. Se uita o clipa la rochie, baiguie un "Da" slab, iar ea pleaca din nou, lasandu-l cu gura cascata. Se intoarce dupa alte cateva minute cu un fular si o esarfa si, multumita de achizitiile facute, exclama: "Ia uite ce am luat! Cum ti se pare" Cinci sute fac amandoua!? Pana sa apuce insa soferul sa zica ceva, tot ea explica: "Snururile astea sunt din par din coada de camila, iar materialul asta e special, din insula Bora Bora!". Atunci, taximetristul, care n-a auzit in viata lui de insula respectiva, nu poate sa-si retina admiratia: "Da, e ceva deosebit, dupa cate vad eu!", iar doamna, zambind discret, silabiseste incet, ca pentru ea: "Sunt su-per-e!" si dispare in magazin.
Cand se intoarce, ii arata lui Marian Dumitru o garnitura de pat si-l anunta sec: "O mie trei sute am dat pe ea. E chinezeasca!" Barbatul, care a depasit socul si a inceput sa se obisnuiasca cu stilul femeii, prinde curaj si cu multa convingere, afirma: "Da, dar merita toti banii! Doar e din China!", indraznind apoi o intrebare: "Ce mai urmeaza?" Distinsa doamna nu spune ce mai urmeaza, ci face semn cu mana in sensul "Asteapta si ai sa vezi!", dupa care intra iar in magazin.
De acolo revine in scurt timp cu doua camasi de noapte foarte fine si transparente, pe care le prezinta astfel: "Ambele, sase sute!" Soferul, impresionat clar de ceea ce vede si inchipuindu-si-o pe bogatasa imbracata in matasurile respective, intinsa pe asternuturile chinezesti, nu mai spune nimic, ci doar fluiera admirativ. Apoi femeia apare cu un deux-pieces foarte modern. "Italian mambo! Cincisprezece milioane!", il instiinteaza ea pe blandul om, iar acesta, pe care deja nimic nu-l mai surprinde, arunca la misto: "Un fleac! O nimica toata!" Doamna intareste atunci: "Pai, nu?", apoi adauga: "Mai asteapta-ma putin, ca mai am vreo mie doua sute! Le termin imediat!" si se grabeste o data in plus sa intre in magazin.
De-abia dupa inca trei curse, femeia reuseste in sfarsit sa toace cele patru mii de lei. Intre timp, a mai luat o geanta din piele de sarpe, niste curele mexicane si doua halate de casa japoneze, toate facand deliciul ei, dar incantandu-l totodata pe taximetristul Marian Dumitru. La vederea fiecarui articol, el se entuziasmeaza: "Da! Iarasi ceva deosebit!" si face comentarii spumoase: "Sunt nemaipomenite! Niste catuse va mai trebuie!", binedispunand-o pe cea care, scapata de povara banilor, respira usurata si zice: "Gata! Asta a fost! Hai sa mergem acasa!"
Atunci soferul porneste masina si, fara sa mai stea la discutii, o apuca spre Calea Dorobantilor, de unde o luase pe originala sa clienta. Aici, dupa ce achita cursa si-i lasa omului un bacsis de cincizeci de lei, marea doamna suna de pe un mobil si, cat ai zice peste, langa masina apar doi baieti care iau marfurile cumparate. "Va las cartea de vizita. Poate mai aveti vreodata nevoie...", incearca omul, la despartire, marea cu degetul. Dar femeia nu-i da nici o sansa. Doar cand ii zambeste cu simpatie, asa cum ii zambeste oricine lui Mitica Popescu, si-i explica: "Mersi, dar nu e cazul. Multumita sotului meu, care e un dragut, am mereu masina la scara, cu sofer cu tot. Azi a fost o exceptie. Masina lui e in service, asa ca i-am dat-o pe a mea..." Si zicand astea, coboara gratios din masina, ii trimite o bezea dulce soferului si se face nevazuta.
Din aceeasi categorie:
Teroare la terasă

Pe terasa populara de langa pasajul “Muncii”, vin tot felul de oameni. De la cei mai instariti, care infuleca usor 10-15 mititei, pana la cei mai nevo...
Luter răpune fiara

Pe strada Subcetate din cartierul Chitila sunt numai case simple, de oameni simpli. Unul dintre acesti oameni simpli este si Vasile Profir, fierar de ...
Dolofanul ripostează

Printre cei care isi manifesta intentia sa coboare din masina 335 la statia “Pictor Harlescu”, de pe Bd.Chisinau, se afla trei baieti inalti. Adusi de...
Conflict interetnic nocturn

E miezul noptii si circulatia auto pe arterele bucurestene e rara. Ici-cand isi mai face aparitia cate un vehicul care taie bezna cu farurile si sparg...