In autobuzul 101 se afla asezata, picior peste picior, o nebuna. E o femeie de vreo 50 de ani, robusta, rosie la fata si imbracata numai intr-un furou transparent, prin care i se vad chilotii murdari, cateva vanatai urate si tatele lasate. In plus, ceea ce o face si mai hidoasa, este mustata neagra, deasa, si un buboi cafeniu in coltul gurii strident rujate.

S-a urcat la Policlinica Titan si imediat ce s-a vazut pe scaun, a inceput: “Nu esti nepoata mea! Nu te recunosc, nu te vreau, nu te suport!”, cuvinte rostite pe un ton ridicat, cu un glas pitigaiat si adresate unei tinere intr-o bluza albastra, din apropiere. Curioasa, aceasta s-a uitat in stanga, in dreapta, apoi peste umar, crezand ca vorbea cu altcineva, dar nu vorbea cu altcineva, vorbea cu ea, ba mai mult, ca sa-i fie clar, a impuns-o cu degetul si i-a precizat: “Cu tine vorbesc, patachino! Ce te uiti in spate, curva bozgoroaica, te faci ca nu ma cunosti?”

Atunci, domnisoara in albastru s-a sters, s-a scuzat in fata celor din jur: “N-o cunosc pe femeia asta, cred ca e scapata de la balamuc!” si s-a departat murmurand: “Doamne fereste! Cata nefericire e pe lume!” Dupa ea, si ceilalti calatori s-au distantat de nebuna, lasand-o sa indruge in continuare: “Nu esti nepoata mea, n-ai nici un drept! Sa nu crezi ca nu stiu! Am fost acolo in gradina si-am vazut! Nu te iubesc, tarfa, stiu ca ai facut-o!” Si altele de acest fel.

Acum, autobuzul ajunge la Diham, unde o noua serie de oameni urca si poposesc in apropierea nebunei, care, momentan, tace. Dar nu trece mult si incepe iar. De data asta i se pune pata pe o duduie blonda, la vreo 35 de ani, cu niste cercei lungi de aur: “Sa stii ca nu te-am uitat! O ai promisa!” Si scoate un san de sub furou, pe care i-l arata cu mandrie: “Uite-l, il vezi?” Uluita, respectiva nu poate decat sa baiguie: “Poftim!?” Mai mult nu apuca sa spuna, ca este imediat intrerupta: “Copilul tau e copilul meu, dar tu nu esti nepoata mea! Manca-mi-ai miju’, panarama ce esti!”

Cuvinte urate, urmate de un scuipat “Ptiu!” si de un gest obscen. Imediat, oamenii se dau inapoi de langa ea, unii razand amuzati: “Ce dementa!”, altii fierband de revolta: “O descreierata, un pericol social! N-ar trebui lasata sa umble in libertate!” In ceea ce o priveste pe duduia scuipata, aceasta isi sterge saliva de pe fata si replica: “Sa fii tu a dracu’ de nebuna cu tot cu ma-ta care te-a fatat!”, dupa care se indreapta spre usa si coboara. In urma ei, femeia in furou mai baga o sarja: “Foamea si paduchii de lemn, bozgorita! Da-ti-as cioc!”, incheind in forta: “Nu esti nepoata mea! Esti o impostoare!”, dupa care tace si se uita linistita pe geam.

Povestea se repeta de fiecare data cand alti calatori ajung la ea, atunci nebuna incepand sa scuipe si sa-i faca de comanda pe cei pe care i se pune pata: “Te desfid, unguroaico! Sa-ti dau cioc, scarba!” s.a.m.d. Nimeni nu-i spune nimic, nimeni nu o contreaza, isi dau seama oamenii ca e dusa rau cu sorcova. Pana cand, la Bd. Dimitrov, in autobuz se urca o alta femeie, in camasa de noapte, semanand cu cea de pe scaun la figura, dar mai inalta si mai grasa. Aceasta vine cu sprinteneala langa ea si o ataca frontal: “Ce faci, fa, ciochisto, aici, dezbracata? Ti s-a facut de stromeleag? Hai ‘ncoa, ca ti-l dau eu pe Gigi!”

Si spunand acestea, scoate dintr-o punga de plastic un mic vibrator cu baterii, de fapt un falus erect prevazut cu motoras si imbracat in cauciuc. Cum il vede, nebuna de pe scaun face ochii cat cepele si incepe sa urle: “Nu, Gigi! Nu-l vreau pe Gigi! Du-ma acasa, mai, tramvai, du-ma acasa, ce mai stai?!”, dupa care isi pune palmele la ochi, sa nu-l mai vada pe “Gigi” si incepe sa planga, printre hohote si sughituri strecurand: “Nu esti nepoata mea! Nu ai nici un drept! Te dispretuiesc!” Dar celeilalte nu-i pasa de durerea ei. O atinge cu vibratorul pe brate si pe pulpe, bazaie simultan cu “Gigi”: “Bzzz!”, facand-o sa se infioare toata si, in ultima instanta, sa o rupa la fuga spre usa si sa coboare, tipand cat poate: “Nu Gigi! Noaptea asta, nu!”

Dupa plecarea ei, cealalta femeie in furou ii ia locul pe scaun si, sub privirile uluite ale calatorilor, incepe sa mangaie vibratorul si sa-i vorbeasca ca unui barbat: “Te iubesc, Gigi! Te ador! Ia-ma acum!”, dar numai peste cateva momente, observa ca este fixata de o doamna cu parul alb si izbucneste: “Ce-ai, fa, de te holbezi asa la mine? Nu esti tu nepoata mea, nici eu nu sunt nepoata ta! Curva bozgoroaica!” Si cat respectiva e inca blocata, o scuipa si-i precizeaza: “Am fost acolo in gradina si-am vazut ce-ai facut!”

ADAUGA COMENTARIU

Din aceeasi categorie:

Fugarul din Ghergani

In trenul regio de la Pitesti spre Bucuresti, e liniste. E seara, incepe sa se intunece si, satui de conversatie circumstantiala, calatorii pun capul ...

Citeşte mai mult...

Cocoșul nervos

Locuind in comuna Bragadiru, la numai cativa km de Bucuresti, Stefan Nicolae a cunoscut, in cei 50 de ani ai sai, foarte agitata viata a Capitalei, cu...

Citeşte mai mult...

Băiatul cu două feţe

Autobuzul 311 porneste din Balta Alba intr-o cursa spre centru si, dupa nici doua statii, toate scaunele sunt ocupate. In partea din fata, unde sunt l...

Citeşte mai mult...

Viața merge înainte

In batranul si etern fascinantul Cismigiu intra, pe la orele amiezei, doi tineri liceeni, imbracati smechereste si avand fiecare in spate cate un rucs...

Citeşte mai mult...