gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Wed21022024

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Cazul unui om imposibil de recuperat

Evaluare: / 1
1

Intr-unul din vagoanele metroului ce circula pe ruta Dristor-Gara de Nord este asezat un domn simpatic, dar foarte plapand, pe care de-abia stau hainele. De camasa imaculat de alba, undeva in dreptul inimii, are agatata o insigna mare, rotunda, pe care scrie cu litere de-o schioapa: "Vrei sa slabesti acum? Intreaba-ma cum!" Avand cam 50 de ani, omul sta linistit, in banca lui, ganditor si parand rupt de realitate. Doar cand, pe scaunul alaturat, se pune un grasan de peste 125 kg, sub greutatea caruia scartaie intreaga bancheta, tipul cu insigna se trezeste din letargie.

Il vede pe obez, care nu are mai mult de 40 de ani, zambeste usor si-l intreaba fara ocolisuri: "Pot sa va ajut cu ceva?" Celalalt da din cap ca nu si incepe sa turuie:

"Nu. Nu cred ca puteti. Nimeni nu poate sa ma ajute, sunt irecuperabil. Nu ma mai fac bine. Imi place mancarea la nebunie, mananc in prostie! Ciorbele le devorez, sarmalele le inghit aproape nemestecate, iar fripturile le sfasii, pur si simplu. Asta e viata mea: mancarea, haleala, potolul! Nu pot sa stau nemancat nici macar o ora, ca mi se face rau. Trebuie sa-mi simt matul plin si burta umflata. Eu nu mananc ca sa traiesc, eu traiesc ca sa mananc! Nu pot sa trec pe langa vreo terasa, sa simt mirosul de mici la gratar si sa nu-mi bag vreo zece. E inuman! Cum sa fac asa ceva? Sa-mi infrang dorinta, pornirile? Nu! Eu daca poftesc, imi si bag! Asta ca sa nu mai vorbesc de bere. Ca la zece mici intra si cinci beri, cel putin. Berea e moartea mea, nu pot sa rezist fara macar zece halbe pe zi, mai ales pe caldura asta. Ma sufoc, n-am ce sa fac, asa ca beau ca sa ma racoresc si, dupa ce beau, incet-incet, mi se face iar foame, si iar trebuie sa mananc! De multe ori poftesc si la dulciuri. Imi plac extraordinar de mult pateurile cu branza, carne sau ciuperci, saleurile, merdenelele, chiar si pizza napolitana. Astea asa, la prima strigare, cat mai beau cateva beri, fiindca merg bine cu bere, dar dupa ce las berea, o dau pe prajituri si nu se poate sa nu infulec vreo trei-patru sortimente diferite! Imi bag si amandine, savarine, tarte, ca sa nu ma plictisesc, iar dupa ele golesc un bidon de suc de fructe pe nerasuflate! C-asa-mi place mie, sa ma simt bine, sa traiesc bine, iar daca nu sunt plin, nu mi-e bine! Ce mai in sus si-n jos? Am zis doar: sunt irecuperabil! Mananc cat un porc - cat imi dai, atata mananc - si beau, cat un bou, apa! Asa ca nu stiu cum as putea sa slabesc cand eu ma ingras pe zi ce trece! De fapt, as vrea, ce-i drept, dar chiar nu stiu cum si nu cred ca e posibil. Vad insigna in piept, ceea ce inseamna ca stiti ceva si vreti sa ma ajutati sa slabesc. Deci va intreb totusi cum sa fac? Ce sa fac?"

Batranul, care l-a ascultat cu un calm incredibil pe masivul sau interlocutor, fara sa scoata o vorba, isi da seama ca, in sfarsit, si-a terminat peroratia si ca e randul sau sa vorbeasca. Totusi, intr-o prima faza, nu spune nimic. Cazut pe ganduri si cu zambetul sters de pe figura sa blanda, pare din nou desprins de realitate, apoi, cand o face, rosteste doar cateva cuvinte, clar si deslusit, privindu-l pe obez drept in ochi: "Imi pare nespus de rau, domnule, dar aveti dreptate. Nu cred ca se poate face ceva. In cazul dvs., orice tratament e imposibil de aplicat. Sunteti un caz deosebit!" Si, cum metroul tocmai opreste in statia Stefan cel Mare, saluta politicos, se scoala de pe scaun si coboara, lasandu-l pe grasan sa se umfle in pene si, mandru de sine, sa concluzioneze: "Pai n-am spus eu mai inainte? Nu e nimic de facut, sunt irecuperabil! Cazul meu este unul special!"

Din aceeasi categorie:

Sacrificarea cocoşului

Sacrificarea cocoşului

Pe strada Zambila Ionita sunt numai case. E o strada veche si foarte mica, iar oamenii se stiu bine unii pe altii, ca doar traiesc impreuna acolo de a...

Citeşte mai mult...

Bătaia

Bătaia

Sunt doi indivizi la vreo 35 de ani. Unul e brunet, are costum gri, cravata bleu si aer de intelectual; celalalt e blond, poarta ochelari fumurii asor...

Citeşte mai mult...

Pasiune dezlănţuită la vârsta a treia

Pasiune dezlănţuită la vârsta a treia

Sub cei cativa arbori din parcul Unirii sta tolanit, de o buna bucata de vreme, un cuplu trecut de prima tinerete. El e descheiat la camasa si lasa sa...

Citeşte mai mult...

Experienţă de neuitat la cazinou

Experienţă de neuitat la cazinou

Mecanic auto la un atelier din localitatea sa natala, comuna Voluntari, tanarul Bebe Dumitru, de 33 ani, este un familist convins. Model de corectitud...

Citeşte mai mult...

Viaţa noastră Cazul unui om imposibil de recuperat