Index |
---|
Mizantropii |
Pagina 2 |
Toate paginile |
"Daca eram baiat destept, nu ajungeam sa vand ziare..."
Ne aflam la Gara de Est, in asteptarea unui microbuz care sa ne duca la rudele din Slobozia. Intr-adevar, avem si noi, ca toti bucurestenii care se respecta, rude la Slobozia... Dar asta e alta poveste. Acum, ne vom referi la tipul care vinde ziare in chioscul de langa autogara. Un tip aparent simplu si comun, in realitate un tanar complex si complet, plin de ura fata de semeni si de prietenie fata de alcool. Un mizantrop.
- Hai noroc! il salutam amical. Cum e?
- Cum sa fie? Neagra si cu par, ne raspunde zambind usor, pe sub mustata deasa, in genul serifului Sam McCloud.
- Nu ne refeream la chestia aia. Ne refeream la starea de fapt. Cum o mai duci cu fericirea?
- La fel ca ieri.
- Si ieri cum o duceai?
- Ieri la fel ca alaltaieri.
- Adica?
- Hai, mai, oameni buni. Nu vedeti ce fac? Vand ziare! Nu va e clar cum o duc cu fericirea?
- Ba da, dar voiam sa o auzim din gura ta aia frumoasa.
- Pe bune?! Si, daca o auziti, dati o tuica mica, de la nea Caisa? ne arata din cap catre terasa situata vizavi de chiosc, la nu mai mult de zece metri.
- Bineinteles, ii raspundem, scotand banutii la vedere.
- Poftim, atunci: o duc mizerabil. Sunteti multumiti? Acum sariti cu cinzeaca.
- Mai, cum sa iti spunem? continuam discutia dupa ce ii aducem un paharel de tuica de la terasa al carui patron este poreclit de catre clientii "nea Caisa", fiindca comercializeaza cu predilectie tuica de caise. Nu suntem multumiti sa constatam ca un om care ne e simpatic - caci, poate nu stii, dar te simpatizam; in special ne place mustata ta de serif - traieste o viata mizerabila.
- Dar nici nu vi se rupe sufletul in doua de mine?
- Sufletul, nu. Ni se rupe altceva, si nu in doua, ci in paispe. Hai sa trecem la lucruri serioase. Spune-ne cum ai ajuns aici?
- Am fost mutat de la un chios din Colentina.
- Foarte interesant. Dar altceva voiam sa stim, de fapt: cum ai ajuns sa vinzi ziare? Pari un baiat destul de dezghetat...
- Bine zis: "par". Ca, daca as fi fost intr-adevar dezghetat, nu eram aici. Cum sa ajung? Am terminat liceul, am luat bacul si, in loc sa dau la facultate, cum ar fi trebuit, m-am lasat pacalit de un cumnat, care mi-a promis marea cu sarea, daca intru in echipa lui.
- Ce echipa? Ai facut fotbal de performanta?
- Aiurea! Singurele sporturi care ma pasioneaza sunt halbere si coniac canoe. Chiar asa, ca veni vorba, nu mai dati si voi o cinzeaca?
- Dam, dam, dar spune-ne de echipa aia, la care ai activat.
- Era o echipa de zugravi pe care o conducea Costel, cum se cheama cumnatul-meu. Castiga bine, ca aveau lucrari gramada, si asta m-a atras. Asa ca am pus botul la vrajeala. M-am lasat amagit.
- Ce s-a intamplat? Nu te-a platit?
- Ba da, dar slab de tot. Ne arunca, si mie, si celorlalti doi baieti din echipa, numai firimituri din ce lua. Grosul si-l baga el in buzunar.
- Urat comportament. Condamnabil. Mai ales ca sunteti rude prin alianta.
- Asa am considerat si eu. Asa ca intr-o seara, cand mi s-a pus pata, l-am batut de l-am rupt. N-am mai mai suportam sa il vad numarand caramizile in fata mea, iar mie sa imi dea pietris.
- Erati in apartamentul vreunui client, la o lucrare?
- Aiurea! Eram la un bar de zi, la o pileala. Caramizile sunt bancnotele, iar pietrisul sunt monezile. De unde ati picat voi, de nu stiti chestiile astea?
- Locuim la doua blocuri mai jos, spre Obor...
- Nu s-ar zice. Astia din zona Garii de Est sunt mai smecheri. Voi sunteti cam mototoli...
- Uite, de mototoli ce suntem, iti mai luam o suta de tuica de la nea Caisa. E bine?
- Mananci, calule, ovaz? Normal ca e bine.
- Dar nu te imbeti, daca bei atat? Sa nu te incurci naibii la numaratul banilor...
- Nicio problema, sunt abia la inceput. E ziua lunga. Asta e doar aperitivul.
- Ce vrei sa spui, ca bei toata ziua?
- Ba, bine ca nu.
- Si, daca nu eram noi, sa te cinstim, ce te faceai?
- Daca nu erati voi, erau altii ca voi. Sau imi luam singur. Nu stateam eu pe uscat...
"N-am nevoie de femei, am destule belele si fara ele..."
Baiatul cu care ne intretinem se numeste Radu, are 24 de ani si este genul de om caruia nu-i pasa de nimeni si nimic. Sau, altfel spus, genul caruia i se rupe de toti si de toate. Fizic, este destul atragator; altfel, este foarte respingator, ceea ce il face simpatic in ochii nostri. Ii mai luam o cinzeaza de tuica de caise, apoi inca una. Nu se supara, ci dimpotriva, se inveseleste. Lasa senzatia ca ar putea bea incontinuu.
- Unde ai invatat sa bei asa? ne interesam, dupa ce da paharul pe gat.
- Cum unde? La liceu, ca tot omul, ne face el din nou cu ochiul.
- Nu stiam ca alcoolismul este o materie scolara...
- Este, dar se preda numai la fara frecventa.
- Cum adica?
- Adica, in loc sa frecventezi cursurile scolii, stai prin baruri si tragi la masea.
- Tu asa ai procedat?
- Bineinteles. Si rezultatele nu au intarziat sa apara. Beau taria ca pe bere, si berea ca pe apa.
- Ceea ce inseamna, de fapt, ca si taria o bei ca pe apa.
- Eg-zact! Vedeti ca v-ati prins?
- Bravo tie, Radule, esti tare. Dar nu stii ca consumul exagerat de alcoolul poate crea probleme de sanatate?
- Ba, am auzit si eu de chestia asta. Dar nu-mi pasa. De ceva tot trebuie sa moara omul, nu? Decat de batranete sau de vreo boala tropicala, mai bine de ciroza.
- Cum zici tu, dar mai e o problema: alcoolul omoara si libidoul.
- Nici asta nu ma deranjeaza.
- Da, dar o poate deranja pe gagica ta
- Nu am gagica.
- Nu ai gagica?!
- Nexam.
- De ce? Ca, de frumos, esti frumos; de destept, esti destept... Mai ai si mustata asta a lui McCloud... Ai putea una-doua sa dai gata sexul slab...
- De ce sa ma leg la cap daca nu ma doare? Nu stiti cum se spune? "Barbatul, cand isi ia femeie, isi ia bucurie sulii si belea capului". Mersi, n-am nevoie de asa ceva, am destule belele si fara ele.
- Dar, atunci, problema sexuala cum ti-o rezolvi?
- Simplu: ii dau la cap.
- Si te satisface chestia asta? Nu te simti frustrat, cand vezi atatea superbitati la bratul unor terchea-berchea... Nu-ti vine sa sari pe ele?
- Nici vorba. O "frectie" la vremea ei, face cat zece femei!
- Tu stii mai bine, Radule. Numai ca de la bunul Dumnezeu e lasat altfel...
- Stiti ce? Mai scutiti-ma cu "bunul Dumnezeu". Daca e atat de bun, atunci de ce lasa Dumnezeu atata mizerie pe lume? Aaaa? Va spun eu, Il doare undeva de oameni. Daca I-ar pasa, nu ar fi atatea nenorociri in jur. N-ar exista copiii bolnavi de SIDA, liceeni care isi injecteaza morfina sau handicapati pusi la cersit in coltul strazii. Si asta in timp ce altii huzuresc prin insule exotice... Daca e atat de bun Dumnezeu, de ce permite asa ceva?
- Te-ai infierbantat? Iti luam o bere, sa te mai racoresti? ne facem noi ca nu am auzit intrebarea sa, care oricum a fost una mai mult retorica.
- Bineinteles. Dar, ca sa nu faceti curse, luati direct doua: una o dau pe gat, iar alta o savurez putin mai incolo, dupa ce va duceti.
- Pai, nu ne ducem inca. Suntem tineri.
- Voiam sa zic ca va duceti la treaba voastra.
- Nici la aia nu ne ducem, ca mai avem o jumatate de ora pana cand pleaca microbuzul.
- Da? Asteptati cursa de Slobozia? Atunci, daca mai stati, luati-mi trei beri. Si, daca va e sete, luati-va si voua cate una, ca nu-mi prea place sa beau singur.
- Pana acum ai baut.
- Era altceva. Nu eram nervos.
- Si acum?
- Acum sunt.
"Nu mi-as refuza placerea de a le trage parlamentarilor cate un glonte in tampla..."
Asa cum am spus, Radu este o figura. Nu ai zice, dupa ceea ce munceste si dupa viciile care ii consuma tineretea, ca stie atat de multe. Dar stie. Are timp sa se cultive. Citeste mult si retine tot. Asa se face ca poti vorbi cu el despre orice, de la filozofie la astrologie, de la cinematografie la speologie. Vorbeste cu placere si calm despre toate astea. Se ataca, insa, foarte rau atunci cand vine vorba de politica...
- Dar ce ai cu politicienii? il luam direct, dupa ce i-am aflat punctul slab.
- Nimic deosebit, atata doar i-as pune pe toti la zid, raspunde el plin de draci, dand berea pe gat. Numai parveniti, numai profitori. Niciodata nu a fost Parlamentul Romaniei plin de atatea curve si atatia mafioti.
- Bine, dar oamenii aceia au fost alesi in mod democratic, punem sare pe rana.
- Democratic, pe dracu! inghite el galusca, dandu-si drumul la gura. Au platit bani grei ca sa intre pe locuri eligibile pe listele diverselor partide, dupa care, ajunsi acolo, la adapostul imunitatii, fac tot felul de invarteli. Ca, vorba aia, trebuie sa isi scoata banii investiti, nu?
- Nimenui nu-i place sa iasa in paguba...
- Da, dar astia nu numai ca nu ies in paguba, dar ies mult peste. Constienti ca nu mai pupa ei asemenea sansa, fura de sparg acum, de isi pun la adapost trei generatii. Si, daca ar fi unul-doi, ai mai zice, dar sunt sute, mii dintr-astia... Cum sa nu ma umplu de spume?
- Te intelegem. Sunt atatia tineri cu glagore, asa cum esti si tu, care nu gasesc un loc de munca, iar parvenitii aia si rubedeniile lor, plasate prin tot felul de sinecuri, unde nu misca un pai, dar de unde umfla salarii banane, nu-si refuza niciuna dintre placerile vietii.
- Ce placere nu mi-as refuza eu ar fi aceea de a le trage cate un glonte in tampla...
- Nu esti singurul, sa stii. Dar nu ar fi mai corect sa ii bage la puscarie? Uite, cum i-au bagat pe fratii Becali, Meme Stoica, pe Padureanu... Sa simta umilinta de a manca din aceeasi farfurie cu niste infractori de drept comun.
- Nu-mi mai amintiti, ca iar mi se urca sangele la cap. Ce spectacol ieftin au putut sa faca cu cei opt oameni de fotbal si, mai ales cu Gica Popescu. Ce mascarada!
- Bine, dar toti opt au fost dovediti ca vinovati...
- Asa, si? Ca ei sunt alte cateva mii, daca nu chiar mai multi. Cand i-or baga pe toti la puscarie, atunci sa-i bage si pe ei. Astia, asa vinovati dovediti, cum sunt, macar au adus un crampei de fericire in sufletele romanilor, care nu au alta bucurie decat fotbalul. Ceilati ce altceva au adus, in afara de hotie si saracie? N-am dreptate?
- Ai, in felul tau. Dar si judecatorii au, in felul lor. Dar de Gica Popescu ce zici?
- Gica e un caz mai special. A fost arestat la comanda politica, ca sa nu mai poata candida la sefia FRF si, in acest fel, sa castige alegerile Burleanu, marioneta lor. Cum dracului sa pui presedintele federatiei de fotbal un om care n-a jucat un minut fotbal in viata lui? Numai la noi se poate intampla asa ceva...
- Tocmai aici e buba: ca n-a fost o intamplare ca... s-a intamplat.
- Ca bine le mai ziceti... Dar ce se aude cu berea aia? Mai vine azi?
Desi nu ii mai promisesm nimic, ii mai luam o bere lui Radu. Merita. Desi alcoolic si onaninst (sau poate tocmai de aceea...), e un baiat bun si sufletist. Cei din jurul lui sunt rai si insensibili. Il salutam, apoi, amical, si ne urcam in microbuzul de Slobozia. De la geam il vedem cum soarbe din bere in timp ce vinde ziare. S-a racorit, i-au trecut nervii. Nu mai pare nici macar nefericit. Dimpotriva, pare impacat cu soarta. La fel ca si ceilalti. Aici e buba.
Din aceeasi categorie:
Explozivii

"Am primit detonatia in plin!"
"Lasa-ma, ca ma indispui!"; "Iar tu ma calci pe nervi!"; "Du-te mai incolo, ca m-ai suparat!". Suntem in Pitesti si asis...
Pisicuțele

"Iubim matematica si uram barbatii!"
E ora sapte seara cand, hotarati sa continuam creionarea conturului moral al tineretului din ziua de azi, intram i...
Furioșii

"Dorm putin, pe apucate si visez melci..."
Ion Donose este un baiat nefericit. Are 27 de ani, s-a nascut in zodia Leului si lucreaza ca tamplar. Ia in ...
Fugarii

"Am fost molestata de niste animale monstruoase..."
Un el si o ea ies zambind dintr-o brutarie nemteasca din centru, cu cate un corn bine rumenit in ma...