"Visez s-ajung mare mahar, sa fiu plin de bani"

In acest punct al conversatiei, apare o clienta solicitand personajului nostru sa-i arate un bideu. El se scuza fata de noi si intra in exercitiul functiunii, explicandu-i amabil modul de folosire si insistand asupra utilitatii produsului. In cele din urma, femeia, influentata decisiv de logoreea lui obstinenta, se decide sa achizitioneze bideul. "Tapu", cu satisfactia intiparita pe figura, o petrece pe femeie pana la usa, unde, curtenitor, ii lanseaza invitatia de a mai vizita magazinul. Apoi se intoarce spre noi, afisand un ranjet de ierbivor rumegandu-si satisfactia reusitei: "Sunt convins c-o sa ma caute…"

– Ai cucerit-o si p-asta…
– Eh, nimic mai simplu pentru mine. Am stil de lucru.
– Am observat. Esti mare, dom' ne! O sa ajungi departe!
– Pai, asta si vreau!
– Ai calitati nebanuite…
– Categoric, parca v-am mai spus asta. Daca nu, va zic acum: inteligenta, tupeul si indrazneala sunt argumentele mele de baza pe drumul spre izbanda!
– Care izbanda? La ce te gandesti?
– Ma gandesc sa ajung mare mahar, adica bastan, nabab. Sa fiu plin de bani si sa nu mai muncesc toata viata. Visul meu e sa stau cu burta-n sus, la soare, si sa vad fraierii cum trag pentru mine.
– Dar un harem nu te-ar aranja?
– Ba bine ca nu! Se subintelege! Ma si vad cu cinci–sase fetite roind in jurul meu, ca albinele la stup. Oau, ce viata!
– Da, ai visuri frumoase. Dar ce te-impiedica sa le realizezi chiar acum?
– Ce ma-mpiedica? Lova! N-am un sfant in buzunar, nu pot sa demarez afacerea. Ultimii bani i-am pierdut azi-noapte la barbut, intr-o incercare disperata de a-mi redresa situatia financiara.
– Ai pierdut mult?
– Ei, nu prea. Vreo cinci sute.
– E totusi o suma…
– Pa dracu! Nu poti face nici o paranghelie cu ei… Dar ma "scot" eu diseara. Ma-ntalnesc cu "gusterii", am un client la televizor.
– Ce televizor?
– Un Sirius pa lampi, nasparliu rau de tot. E obosit, de nici o culoare, dar are valoare… E alb–negru.
– Si cat ei pe el?
– Il dau in trei sute, sa am fond de rulaj diseara.
– Speri sa castigi?
– Normal. Orice gambler isi doreste sa castige.
– Vad ca le ai cu engleza. Iti plac limbile straine?
– Da, intotdeauna mi-au placut limbile. Sunt necesare in afaceri.

"Nu sunt un ranchiunos, incerc sa ma impac cu lumea!"

Dispare brusc de langa noi, chemat de sefa de raion, care-i da o sarcina de lucru, punandu-l sa urce pe raft niste baterii de chiuveta. In timp ce transpira carand bateriile, il studiem atent si observam cu cata daruire isi face meseria. E un baiat sarguincios. Desirat, costeliv, cu umerii cazuti dupa efortul fizic depus, Silvica S. Ticleanu are totusi puterea sa zambeasca, desi e inca la munca de jos, departe de realizarea visurilor sale. Abia acum ne explicam de ce isi doreste cu atata ardoare sa nu mai faca nimic la viata lui, sa ajunga sa-i munceasca si el pe altii.

– Of, am facut-o si p-asta!… Ce vreti sa ma mai intrebati?
– Mai, Silvica, spune-ne tu noua, n-ai "linge" o bere acuma?
– Oaau, ar merge chiar mai multe, dar n-am voie… Asta e.
– Ce te apasa? La ce te gandesti? Pari ingandurat, te framanta ceva?
– Da, mi-am adus aminte ca trebuie sa merg la un miting sindical in zona Garii. Cica vine si regele Cioaba, tiganul.
– Esti de-al lui?
– Nu, da' vreau sa vad ce zice gagiu' , cum pune problema.
– Aa, deci nu esti tiganist?
– Nu, nici vorba, nu le am p-astea cu politica, dar oricum ma intalnesc cu clientu' pe acolo, sa dau televizorul.
– Asa e, uitasem, sa ai fond de rulaj, la noapte. Spune-ne, in afara de jocurile de noroc, ce alte pasiuni mai ai?
– Imi place sa studiez oamenii pe strada si sa-i intreb de vorba.
– Si ei cum reactioneaza?
– Unii nu ma baga-n seama, iar altii ma baga in toate cele… Dar de cele mai multe ori, ma trimit de unde "am scapat", crezandu-ma nebun.
– De asta ce parere ai?
– Eu incerc sa ma impac cu lumea, nu sunt ranchiunos.
– Frumos spus, Silvica. Ne place cum gandesti. Sa intelegem ca esti un bonom?
– Nu cunosc termenul.
– Adica esti un om bun sau, cum zice romanul, un "om de omenie".
– Oi fi.
– Ce faci in timpul liber?
– In timpul liber, cand nu sunt cu gasca, practic masajul corporal, in special pe fete. Toate zic ca am o mana…
– Sa intelegem ca posezi bioenergie?
– Nu in mod special, dar sunt bun.
– Si castigi ceva din masajele astea?
– Nu castig bani, o fac de placere. Este un hobby de-al meu. Imi place sa simt vibratiile trupului omenesc.
– Ti se trage cumva din viata ta anterioara?
– Da, m-am gandit si eu la lucrul asta. Ba, mai mult, imi plac mirosul si gustul de sange cald. In copilarie, cand ma taiam, imi placea sa-mi ling ranile si sa sug sangele, ca vampirii, pana opream hemoragia. Niciodata nu ma pansam.
– Silvica, ne apropiem de finalul discutiei. Trebuie sa recunoastem ca esti un original.
– Ma simt magulit, baieti, dar sa nu exageram! Nu sunt unic, va asigur ca sunt multi ca mine…

Din aceeasi categorie:

Jucătorii

"Daca moare libidoul, dupa putin timp moare si dragostea..."

Ma aflu in parcul Cismigiu, in sectorul rezervat jucatorilor de sah, table si rummy. Nu am...

Citeşte mai mult...

Menajerele

"Oamenii sunt diferiti, dar povestile lor de dragoste sunt aceleasi...."

Ne aflam la o masuta retrasa din Springtime-ul de la Victoriei, intr-unul din ...

Citeşte mai mult...

Satisfăcuții

"Am planuit o iubire mistica, la limita dintre placere si durere"

O zi splendida de primavara bucura sufletele reporterilor "Vechea poveste", iesiti la...

Citeşte mai mult...

Încuiații

"Sunt genul de om retras, care nu antureaza cu oricine..."

Nu aveam de gand sa vorbesc cu cineva, nici sa scriu ceva. Eram chiar grabit si ocupat. Dar ...

Citeşte mai mult...