Om la 65 de ani, Grigore Poroineanu, zis nea Poro, a avut o viata grea, stearsa, lucrand in mediu toxic. Astfel, el s-a ales cu sechele urate, in sensul ca parul de pe cap i-a cazut, nasul i s-a blegit, iar cu nervii e la pamant. Acum, la senectute, retras impreuna cu cei dragi -nevasta, baiatul, fata si batrana sa mama- din tumultul orasului intr-o casa de la periferia Bucurestiului, a ajuns sa fie stiut de toata lumea din cartierul Chitila. Nu trece o zi fara sa iasa in poarta sau sa strige peste gard: "Ma abtin! Sunt calm! Unu, doi, trei, patru, cinci! Sunt calm!" E metoda lui, preluata de la un fost coleg de serviciu, de a se linisti si de a trece peste supararile de moment si peste toate neajunsurile.
Vineri seara e o vreme placuta, si un weekend promitator se infatiseaza la orizont. De departe razbat acorduri de muzica populara, de aproape se aud latraturile cainilor si harjonelile copiiilor pe strada, iar peste toate se inalta, groasa si puternica, vocea lui nea Poro: "Sunt calm! Trei, patru, cinci! Ma abtin!" Amuzata, tanti Marioara, vecina de peste drum, aflata la taifas pe bancuta de la poarta, remarca: "Iar a inceput!" si-l indeamna pe omul ei, nenea Dobre, un barbat tare de isprava la cei 50 de ani impliniti: "Ia du-te, mai, omule, si vezi ce-a mai patit acum?! Ce-are, de tipa asa?" Atent la dorintele femeii, dar curios in egala masura, nenea Dobre trece strada si se apropie de nea Poro, iesit jumatate peste gard: "Care-i baiul, vecine? Cine te-a suparat? Ce-ai de zbieri in halul asta, ai nervi?" Auzindu-l, nea Poro sare cat colo: "Cee? Eu sa fiu nervos? Nici vorba! Eu sunt calm!" Si ca sa dovedeasca faptul ca intr-adevar asa e, urla cat il tin plamanii: "Unu, doi, trei, patru, cinci! Am control!" de-l face pe un trecator nevinovat sa se sperie groaznic: "Ce ai, nene, nu ti-e bine? A dat boala-n tine?"
Nea Poro nu-l baga insa in seama. Iese, pasind rar si apasat, se aseaza pe bancuta si-i face semn celuilalt sa ia loc: "Stai jos, Dobre, sa auzi ce mi-a facut muierea asta! Iar a pus piper in chiftele!" Face o pauza sugestiva, priveste in inaltul cerului si continua: "I-am zis de atatea ori sa nu mai puna, ca ma arde pe intestine si-mi face rau, da' ea nimic! Tot pune, parca in ciuda pune! Cred ca vrea sa ma termine!" Nenea Dobre, aflat la curent cu durerea omului, care a suferit in trecut o complicata operatie pe rect, pricepe si ii da dreptate: "Intr-adevar, e greu sa treci prin asa ceva", dupa care ii da si solutia: "Mai bine nu manca, si gata! Dar nu mai tipa asa!" Si, zicand asta, se ridica si se intoarce la Marioara lui, in vreme ce nea Poro intra si el in curte, continuand sa bombane: "Ce viata, dom'ne, ce chin! Trei, patru, cinci!"
Incet-incet se lasa noaptea, linistea se instaleaza in cartier si oamenii se retrag pe la casele lor. Numai familia Dobre mai zaboveste pe afara, asteptandu-si fiica, o fatuca plina de nuri, la 22 ani, sa vina din oras. Cand, deodata, se aude iar: "Unu, doi, trei! Sunt calm! Trei, patru, cinci! Ma abtin!" si nea Poro iese in mijlocul strazii. Ii vede pe cei doi pe bancuta si se indreapta direct spre ei: "A batrana a facut pe ea! E o murdarie in casa si un miros de nu se poate!" "Si de-asta urli mata, nea Poro, de-atata lucru?" il opreste femeia, adoptand o mina de om contrariat. "Sa zbieri ca magaru', zau asa, nu-i a buna!" Nea Poro nu acorda insa nici o importanta spuselor vecinei, pare ca nici nu a inteles ce-a spus. Priveste in sus ganditor, tace pret de cateva clipe, apoi rabufneste: "Colac peste pupaza, fata mea iese cu unu' cu cinspe' ani mai mare ca ea, iar fiu-miu, imi spuse acu' nevasta-mea, a lasat-o bortoasa pe pupaza cu care umbla!" Si se intreaba retoric: "Pai sa nu innebunesti? Trei, patru, cinci! Am control, sunt linistit!"
Plin de intelegere, nenea Dobre ridica din umeri, rememorand cantecul lui Sergiu Zagardan: "Asa e viata, asa e viata, are si usor, si greu, asa e viata!", dupa care isi aduce aminte de ce statea acolo si se intoarce catre nevasta: "Auzi, Marie, da' cu fata noastra ce-o fi? Pe unde-o umbla la ora asta?", dar femeia n-apuca sa raspunda, caci tocmai atunci, din capatul strazii, se profileaza doua siluete, care, in cele din urma, se dovedesc a fi fata si, dracia naibii, baiatul lui nea Poro. Radiind de fericire, tinerii se saruta in fuga, apoi el ii arunca: "Stai linistita, cunosc un doctor arab care opereaza numai cu laserul!" si intra in curte. Fata se apropie de parinti, ii saluta respectuos: "Saru' mana!" si cum ii vede cam abatuti, ii intreaba: "Da' ce s-a intamplat? Ce-aveti de ma priviti asa?" Drept raspuns, nenea Dobre, care a priceput de indata ca baiatul lui nea Poro i-a pangarit fata, se ia cu mainile de cap si incepe sa urle cat poate: "Unu, doi, trei! Doamne, ma abtin!" in vreme ce nea Poroineanu, amuzat, bucuros chiar ca nu e singurul in belea, se duce direct catre casa, cantand celebrul refren: "Asa e viata, asa e viata, are si usor, si greu, asa e viata!"...
Din aceeasi categorie:
Revanșă amânată

E ora 17.00 si terasele de la Piata Sudului sunt pline. La o masa de langa trotuar, doi barbati la vreo 35 de ani, veniti de vreo jumatate de ora, rid...
Cumpăna dificilă

Unic fiu al unei familii de intelectuali, Marc Savoiu a beneficiat de o educatie aleasa si de o grija exagerata din partea parintilor. Crescut, vrand-...
Obsesia muzicii

Casatoriti fiind de 5 ani si avand un bebelus de un an, tinerii soti Ginuta si Marian Botez sunt mutati de curand intr-un bloc situat pe Sos.Stefan ce...
Ce-ai cucoană, ai draci pe tine?

“Ce-ai cucoana, ai draci pe tine? Ce te tot fatai de colo-colo? Nu vezi ca ma deranjezi?” Cuvintele sunt adresate, in troleibuzul 79, de un barbat m...