Azi am sa va zic una cu schepsis. E vorba de patania lui Banloc, un coleg de serviciu, care intr-o clipa a trecut de la agonie la extaz, iar in alta clipa a facut calea inversa, de la extaz la agonie. Intre cele doua clipe au trecut nici mai mult, nici mai putin, decat zece ore. Atat a durat fericirea lui Banloc.
Banloc este un tip de vreo 30 de ani, placut la infatisare, in ciuda faptului ca parul din cap a inceput, de la o vreme, sa i se mute pe brate, pe piept si pe spate. O femeie inteligenta - cum, din pacate, nu este Anda, sotia lui - , stie, insa, sa treaca peste astfel de detalii si sa priveasca inlauntrul sufletului omului, acolo unde, daca e atenta, poate descoperi bunatate, caldura si dragoste. Si, pe langa acestea, putina naivitate si imaturitate. Intr-adevar, pe scurt acesta e Banloc: un amestec de bunatate si naivitate. Unul pagubos. Dar sa revenim la poveste.

Ne aflam, deci, in birou, in fata calculatorului, fiecare cu ale sale: lucrarile sale, pozele sale, preocuparile sale, gandurile sale... E joi, aproape de ora amiezei, e cald si miroase a picioare imputite. Cu totii simtim disconfort, cu totii abia asteptam sa iesim in pauza de masa. Cand, cu o voce gatuita, de om bantuit, cineva exclama: "O, Doamne!"

Ne uitam la cel ce a vorbit, adica la Banloc, caci de el e vorba. Alunecat pe spatarul scaunului, sta cu mainile pe cap si cu ochii inchisi si tot repeta la modul soptit:

- O, Doamne! O, Doamne! O, Doamne!

Ne intrebam, firesc, ce s-ar fi putut intampla sa-l dea pe colegul nostru pe spate, la propriu si la figurat. Si, intr-un final, cand ajunge el la concluzia ca ne-a fiert destul, arunca bomba:

- A venit si ziua mea!

Auzind asta, devenim si mai mirati decat inainte. Cum adica, pana acum Banloc nu a stiut ca azi e ziua lui? Abia acum, la pranz, si-a amintit? Ne ridicam cu totii de pe scaune si mergem sa il felicitam:

- La multi ani, omule! Sa traiesti, ca ne trebuiesti, diseara sa ne cinstesti!

Ii strangem mana prieteneste, ii mai uram una-alta, apoi revenim fiecare la locurile noastre. Cand, il auzim pe Bancol:

- Multumesc frumos pentru urari, dar nu e ziua mea!

- Cum adica nu e? Mai, tu iti bati joc de noi? il ia la rost Brumar, un coleg nasos, care, la 35 de ani, are la activ mai multe gagici decat toti ceilalti barbati din firma la un loc. Ori e ori nu e?

- E ziua mea, dar nu e aniversarea mea. Nu e ziua mea de nastere, e ziua mea de renastere, daca intelegeti ce vreau sa spun.

- Pai, nu prea intelegem, ca noi suntem mai grei de cap, asa, il inteapa Brumar. Lumineaza-ne tu, Banloc!

Si atunci Banloc ne explica cum sta treaba. Neavand alte pasiuni decat bautura si femeile, care insa ii sunt inaccesibile in starea civila in care se afla - e casatorit de sapte ani cu Anda, una cam cusurgioaica si moralista, genul acela enervant, careia cu greu te abtii sa nu-i dai un pumn in gura sau doua capace peste urechi-, Banloc s-a apucat sa joace la loterie. Tip cerebral, ca orice intarziat la scoala vietii, nu joaca la modul aiuristic, ci la cel probabilistic. Are niste scheme ale lui, bazate pe principii matematice, pe care nu le dezvaluie nimanui.

Baieti finuti, eu si colegii nu am vrut sa il descurajam, explicandu-i ca nu te poti imbogati din jocurile de noroc si ca povestile acelor asa-zis castigatori popularizati pe net sau la televizor nu sunt altceva decat basme de adormit copiii sau adultii imaturi. L-am lasat sa isi faca damblaua, mai ales ca si-o face pe banii lui, nu ai nostri, si ca, in felul acesta, prins tot timpul cu schemele de joc, nu ne mai impuie tot timpul capul cu calvarul la care il supune femeia aia de care va ziceam ca ar merita lovita in fata. Si si-a facut-o. Asa se face ca acum isi asterne pe fata un suras martial, de invingator si ne anunta cu superioritate:

- Pentru mine, chinul a luat sfarsit. Am castigat! Am luat trei miliarde!

- Cuuum?! Ce-ai facut, Banloc, ai castigat trei miliarde? sare imediat Brumar. Unde? Cum? Ne dai si noua din ei?

- Da, da, cum auzi. Trei miliarde vechi sau trei sute de mii noi, daca preferi. La loterie! Mi-au iesit toate cele opt numere la loteria greceasca.

- Pe bune?

- Pe bune! Stati linistiti, ca va pica si voua cate o bucatica...