A venit caldura si m-am gandit sa dau o fuga pe la doctor. Nu de altceva, dar sa stiu cum stau, cata bere am voie sa torn in mine vara asta, ca sa o apuc si pe cealalta. Practic, nu ma doare nimic, daca exclud intepaturile din capul pieptului, semn de inceput de ulcer sau gastrita, si artroza precoce cu care m-am pricopsit in armata si care isi cere tributul in fiecare an, dupa ce ma indop cu ceapa si usturoi verde. Asa incat nu am motive serioase de ingrijorare. Dar, zic sa fiu eu sigur, sa dorm linistit...
Asa ca merg la medicul de familie. De altfel, o ruda apropiata. O femeie finuta. Ii explic cum sta situatia si o rog sa imi dea niste trimiteri pe ici, pe colo, sa fac analize, radiografii, ecografii si ce mai trebuie... Foarte receptiva, femeia zice ca imi da orice, dar imi atrage atentia ca va fi putin de alergat. Nu-i nimic, zic, sunt obisnuit cu alegatura. Dar nu se poate cumva mai scurt si mai la obiect? Ma interesez doar asa, de amorul artei. Ba se poate, cum sa nu se poate, imi raspunde ea. La urgenta.
Imi explica femeia unde sa ma duc si cum sa procedez, in asa fel incat sa nu dau niciun ban, si ma car. O apuc catre spitalul de urgenta indicat si intreb de un anume medic. Aflu ca e acolo, drept pentru care merg la sala de triere, ma dau bolnav si ma inregistrez cu tahicardie. Vezi Doamne, imi e rau de la inima: am palpitatii, caderi de calciu, stari de lesin si alte chestii d-astea de slabiciune umana. E drept, simptomele astea le acuza mai mult femeile (numai eu stiu vreo trei pe care le-am trimis, din pat, direct la urgenta, cu manifestari asemanatoare...), dar nu ma intereseaza. Important e sa intru pe salon, ca de acolo ma rezolva nenea doctorul... Si intru.
Ajuns in salon, ii explic omului despre ce e vorba, iar el reactioneaza prompt si frumos, asa cum se cade in fata cuiva trimis de altcineva... Ma baga intr-un pat, pune surorile sa imi ia tensiunea si ma leaga la niste aparate, vezi Doamne, sa vada cum stau cu inima. Imi trage si un EKG, de ochii lumii, ofteaza, da din cap a ingrijorare si, in consecinta, imi comanda un set complet de analize. Vine o asistenta, imi ia cateva eprubete de sange, imi da un calmant si ma lasa intins in pat. Cica sa ma uit la televizor, daca vreau. De parca mie de televizor imi arde. Abia astept sa plec odata.
Ma uit in jur. Nu-mi place ce vad. Infarcturi, capete sparte, picioare rupte, sange cat cuprinde. Unul urla, unul plange, altul aia i se frange. Asta din urma fiind eu. N-am ce face, nu ma intereseaza durerea celor pe care nu-i cunosc. Abia reactionez la cea a cunoscutilor, daramite la a strainilor... Nici vorba. Nu-mi pasa. Mi-e scarba de ei. Daca as putea trage un pui de somn, ce bine ar fi... Inchid ochii, dar imediat apare o asistenta brunetica, subtirica, care ma apuca de brat si ma intreaba daca ma simt bine. Atingerea ei imi da fiori. O masor cu atentie, din cap pana in picioare. Imi place fata. Mi-as dori sa o cunosc mai bine, asa ca ii bag rapid o poanta - cea clasica cu pulsul marit, o fac sa zambeasca si, cat zambeste ea, ii fac cu ochiul, strengareste, si ii cer numarul de telefon.
Trece vremea. Se ruleaza oamenii. Unul vine, altul pleaca. Numai eu raman. Caz serios, nu gluma... Nenea doctorul anunta ca e grava situatia mea si ma trimite cu targa sus, la aparate. Ma incanta sa constat ca omul isi face cu constiinciozitate datoria... "Sus" trec printr-o serie complexa de investigatii, serie care cuprinde tomografie, ecografie, ceva radiografii si alte chestii-trestii. Apoi sunt coborat la camera de urgenta, unde imi ocup locul in pat si ma pun pe asteptat. Uitasem ceva: in drum, am luat o cola de la tonomat, ca mi se uscase gura de sete.
Ma uit din nou in jur. Nu mai e nimeni dintre cei care erau cand fusesem trimis la aparate. S-au schimbat si asistentele, a venit cealalta tura. Din pacate, nimic deosebit din randul acestora, toate sunt nasoale. Realizez ca am fost norocos ca am dat peste brunetica de mai inainte, si asta ma reconforteaza. Mi-as aprinde o tigara, dar cred ca nu se face... Ma plictisesc de moarte. As vrea sa plec acasa. Deodata se deschide usa. Sper sa fie doctorul cu rezultatele mele. De unde, nu e... E adus un nou pacient. Un barbat la vreo 40 de ani, jigarit si neingrijit. Un aurolac. E plin de sange pe fata, gat si brate. Din cate inteleg din discutiile personalului, fusese batut de unul ca el. E pe cale de a fi asezat intr-unul din cele sase paturi ale salonului, dar intervine ceva. Omul raspandeste in jur un miros fetid, dintr-ala care intoarce matele pe dos.
Doctorul trage o injuratura, asistentele trag si ele o mie si, fara alte comentarii, le fac semne brancardierilor sa se opreasca. Brancardierii intreaba ce sa faca cu el. "Duceti-l de unde l-ati adus. Sa se descurce cine poate cu el, ca eu nu ma ating de un animal ca asta!" le spune medicul. Ii dau dreptate si ii multumesc in gand pentru initiativa de a-l debarca pe imputit. As fi murit sufocat daca l-ar fi pastrat in salon. Doar in doua minute, cat a zabovit inauntru, si a lasat o duhoare insuportabila in urma lui, dar daca ar fi fost instalat aici... Brrr... Ma cutremur la gandul asta si il felicit sonor pe doctor. Felicitarilor mele li se alatura cele ale asistentelor si celorlalti pacienti. E clar: toata lumea il voia afara pe imputit. Sa vii in halul in care a venit el la spital, chiar nu se face. La spital vin oameni amarati, oameni bolnavi, oameni suferinzi, carora nu le trebuie un stres in plus. Foarte bine ca am scapat de el.
Mai trece vreo jumatate de ora, timp in care flirtez cu surorile cele nasoale si, intr-un final, vin si rezultatele analizelor. Sunt bine. N-am nimic. Pot sa beau cat vreau si sa mananc orice. Exact ceea ce am de gand sa fac.
Din aceeasi categorie:
Mea Culpa
Azi am sa va zic una cu schepsis. E vorba de patania lui Banloc, un coleg de serviciu, care intr-o clipa a trecut de la agonie la extaz, iar in alta c...
Lămâiul
Aproape de Martisor am parte de una dintre cele mai frumoase suprize din viata mea. E o dimineata placuta, racoroasa, de primavara. Indreptandu-ma spr...
Împrumutul
Traiesc clipe grele. Tatal meu este internat de cateva luni cu grave probleme la rinichi. L-au plimbat medicii de la un spital la altul, si tot degeab...
Găurile
Ma aflu in trenul interregio care merge de la Bucuresti la Timisoara. Am loc intr-un compartiment de sase persoane, in care se mai afla o femeie la vr...
TINETI MINTE!