“Un pescar profesionist arunca mai multe undite simultan, in mai multe locuri...”

El: Salut!
Ea: Salut!
El: Ma tot straduiesc, dar nu stiu de unde sa te iau...
Ea: Dar pe mine m-ai intrebat daca doresc sa fiu luata?
El: Nu e vorba de luarea fizica la care te gandesti tu. E vorba de faptul ca incerc sa imi dau seama unde te-am mai vazut, si nu reusesc. Esti cumva actrita? La cum arati, ai putea fi...
Ea: Multumesc, dar nu sunt. Nu ca n-as fi vrut, dar nu a fost dupa mine. Alor mei le-a placut medicina - stii, sunt amandoi medici - , si li s-a parut normal sa duc mai departe traditia familiei. Asa ca sunt studenta la medicina.

El: Mda... Nu am alta tangenta cu acest domeniu in afara de faptul ca mi-am scos amigdalele in urma cu cativa ani. Deci, nu aveam cum sa te vad pe holurile vreunui spital.
Ea: Categoric. Dar poate mi-ai vazut poza pe vreun alt site de profil.
El: Esti si pe altele?
Ea: De ce nu? N-ai vazut cum procedeaza pescarii profesionisti? Arunca mai multe undite simultan, in mai multe locuri.
El: Ba da. Dar asta fiindca urmaresc sa prinda cat mai mult peste. Aici e altceva. 
Ea: N-as zice. E acelasi lucru. Fiecare dintre noi urmareste sa agate cat mai multe persoane de sex opus. Sau gresesc?
El: In mod cert, gresesti. Eu nu urmaresc sa “agat”, cum atat de plastic te exprimi, mai multe persoane, ci una singura. Una si buna.
Ea: Asta inseamna ca acum nu mai vorbesti cu nimeni in afara de mine?
El: Momentan, nu. Astept sa vad daca ajung undeva cu tine si, daca nu, merg mai departe; trec la alta. Dar pana atunci nu vorbesc cu nimeni altcineva in afara de tine.
Ea: Frumos din partea ta. Nu am mai intalnit inca optica aceasta aici.
El: Dar ce fel de optica ai intalnit?
Ea: Aceea a cantitatii, nu a calitatii. Baietii vor cat mai multe fete, nu conteaza cum sunt. Important e sa fie cat mai multe, ca sa se poata ei da mari in fata colegilor sau amicilor. Nu de putine ori am fost confundata cu o alta de vreunul care vorbea cu mai multe simultan.
El: Si ce-ai facut?
Ea: Ce sa fac? I-am dat pasi, cum era firesc.
El: Ei, vezi? De aceea prefer eu sa vorbesc cu o singura fata odata. Ca sa nu le incurc.
Ea: Sa inteleg ca stai prost cu memoria?
El: Nici vorba. Iti pot spune pe dinafara versurile a cel putin trei sute de poezii. Dar se poate intampla, uneori, sa iti fie distrasa atentia si sa cazi de fazan... Asa ca prefer sa ma protejez. Intelegi?
Ea: Inteleg. La urma urmei, e normal sa vrei sa te protejezi. Toata lumea se protejeaza in ziua de azi. Au aparut atat de multe metode, e drept unele destul de invazive...
El: Nu inteleg. Vorbim, in continuare, de acelasi lucru, sau ai trecut pe alta lungime de unda?
Ea: Scuze, nu eram prea atenta. S-a intamplat cum ai spus: un alt corespondent mi-a distras atentia cu niste mascari, si am pierdut sirul discutiei cu tine.
El: Pai, vorbesti cu mai multi acum? Cu cati?
Ea: Da. Cu tine si cu inca doi.
El: Serios? Nu ti-e teama ca ti-as putea da pasi, cum lei dat si tu alora?
Ea: Nu m-am gandit la asta.
El: Atunci stii ce? Ramai si vorbeste cu ei. Si, cand termini, daca ai chef sa vorbesti cu mine, cauta-ma. Da? Eu ies acum.
Ea: Te-ai suparat? Ai putea sa apreciezi ca am fost sincera...
El: Apreciez asta. Dar as aprecia mai mult daca mi-ai spune, tot sincer, ceva de genul: “Vorbesc cu tine si numai cu tine”.
Ea: Gelos?
El: Nici vorba. Nu am cum sa fiu gelos pe cineva pe care nu cunosc.
Ea: Atunci, capricios?
El: Nici macar. Doar principial. Atata tot. Hai, ca te las. O zi buna in continuare, alaturi de corespondentii tai!
Ea: Esti gelos! Pe bune ca esti gelos!
El: Nu sunt.
Ea: Ba esti.
El: Pa.
Ea: Pa.