Ea: Vrei sa spui ca nu esti tupeist?
El: Ba sunt. Dar nu si nesimtit.
Ea: Dovedeste-o!
El: Am sa ti-o dovedesc cu prima ocazie.
Ea: Si care anume ar fi aia?
El: Intalnirea de diseara.
Ea: Eh, poftim! Exact ce ziceam... Cum iti poti inchipui ca as accepta sa ma intalnesc cu cineva care ma considera o proasta si pe care nu il cunosc deloc?
El: Asa bine. Pentru ca nu te consider proasta si pentru ca, de fapt, ma cunosti.
Ea: Nu cred.
El: Ba da. Sunt tipul ala tupeist si nesimtit, care te roaga sa ii faci marea bucurie si imensa onoare de a iesi cu el diseara...
Ea: Bucurie? Onoare? Cuvinte mari... Si ce face, ma roaga?! Nu pot sa cred. Stie el sa faca asa ceva?
El: Uite ca stie. Dar tu stii ca o rugaminte nu se poate refuza?
Ea: Stiu.
El: Asta inseamna ca ne-am inteles?
Ea: Inseamna ca ne-am putea intelege. Am nevoie, insa, o confirmare. Spune-mi ceva care sa ma convinga sa vin.
El: Mai bine sa-ti para rau de un lucru pe care l-ai facut decat de unul pe care nu l-ai facut.
Ea: Asa gandeam si eu...