"Nu te poate durea ceea ce nu stii sau nu pricepi..."

El: Sarut mainile. Se poate?
Ea: Se poate, dar numai dupa cununie.
El: Haha... Ma bucur sa constat ca am nimenit peste cineva cu simtul umorului.
Ea: Si eu, ca am fost nimerita de cineva care intelege genul meu de umor.
El: Dar ce, sunt si oameni care nu stiu de gluma? Adica, stiu ca sunt, dar aia se mai pot numi oameni?
Ea: Nicidecum. Oricum, numai oameni nu se pot numi. Ce e rau, e ca din pacate sunt mai multi decat ne-am dori. Numai eu stiu cati am intalnit... Nu stiam cum sa scap mai repede de ei.
El: Te inteleg. Sunt plictisitoare persoanele care nu marseaza la poantele si la ironiile partenerului. Pentru mine ironia si, mai ales, autoironia sunt criterii descalificante.
Ea: Si pentru mine la fel.

El: Pai, daca am trecut amandoi peste proba de baraj, ce ramane de facut?
Ea: Sa traim fericiti pana la adanci batraneti. Nu?
El: Asta, in teorie. In practica, insa, e ceva mai problematic.
Ea: De ce?
El: In primul rand fiindca tot mai putini oameni ajung la "adanci batraneti." Deci avem sanse reduse sa fim printre aceia. Iar in al doilea fiindca, presupunand ca totusi am ajunge, cat de fericiti am putea fi in postura de "adanci batrani"? Majoritatea batranilor sunt senili.
Ea: Nu poti sti pana nu treci tu insuti prin asa. Senilitatea poate fi o buna aparatoare in fata rautatii semenilor si vicisitudinilor vremurilor. Nu te poate durea ceea ce nu stii sau nu pricepi...
El: Interesanta abordara. Optimista. Dar asta e valabil si la tineri, nu numai la batrani.
Ea: Ai putea sa imi dai un exemplu?
El: Bineinteles, e lumea plina de astfel de exemple. Uita-te doar! O multime de barbati suna acasa cand pleaca de la serviciu...
Ea: Nu vad legatura...
El: Cum nu? De ce suna ei? Ca sa isi anunte sotiile ca ajung, iar acestea, in cazul in care sunt cu amantii in pat, sa aiba ragaz sa ii scoata pe usa. In felul acesta, ei nu stiu sau se fac ca nu stiu ca ele au amanti. Si nu sufera. Exact ce ai zis si tu: nu te poate durea ceea ce nu stii sau nu pricepi...
Ea: Da, dar parca e preferabil sa nu pricepi decat sa nu stii. Cei ce nu pricep nu au indoieli. Cei ce pricep, dar nu stiu, sunt permanent bantuiti de ele.
El: Asa e. Intr-un fel, se mint singuri ca totul e bine, cand in realitate s-ar putea sa nu fie bine. Dar, poti sa ii condamni? Daca asta ii ajuta sa doarma linistiti, lasa-i sa se minta!
Ea: Dar oare dorm linistiti cei cuprinsi de nesiguranta? Eu nu cred. Eu nu as dormi.
El: Nici eu. Si, de fapt, daca e sa trec intr-un plan mai personal, eu deja nu cred ca am sa dorm prea bine la noapte...
Ea: De ce?
El: Fiindca ma apasa nesiguranta. Incertitudinea.
Ea: Cu privire la ce?
El: La intalnirea noastra de maine.
Ea: Intalnire? Nu-mi amintesc sa imi propus vreuna.
El: Iti propun acum,
Ea: Ce te astepti sa iti raspund?
El: In orice caz, nu ca se poate numai dupa cununie.
Ea: Haha... Ma amuzi.
El: Asta inseamna ca accepti?
Ea: Da. Insa te rog sa nu ai asteptari prea mari de la mine. Nu ma cunosti suficient.
El: Bine, nu am sa am. Dar te rog sa nu ai nici tu, da?
Ea: Bine, atunci, s-a facut; nici unul nu asteapta nimic de la celalalt.
El: Nu?! Atunci de ce naiba ne mai intalnim?
Ea: Haha...
El: Haha...

"Am un secret al meu, pe care nu ti-l pot dezvalui..."

El: Sarut mainile. Se poate?
Ea: Depinde. Ce oferi la schimb?
El: O viata plina de bucurii si satisfactii e de ajuns?
Ea: Mai adauga o casa, o masina si o excursie in Honolulu, si ne-am inteles.
El: Le adaug, ca nu ma doare gura. Ma rog, mainile cu care tastez.
Ea: Pot sa o iau ca o promisiune?
El: Poti, dar nu acum, ci dupa...
Ea: Aha... Am sa ma gandesc la propunerea ta. Dar ai grija: daca apuci sa promiti, va trebui sa iti respecti cuvantul.
El: Intotdeauna imi respect cuvantul.
Ea: N-as fi chiar sigura de veridicitatea ultimei afirmatii.
El: De ce spui asta?
Ea: Pai, cum ne fu vorba? Fara asteptari, nu? Ori tu nu ai respectat intelegerea...
El: Si te pomenesti ca iti  pare rau?
Ea: Eh, acum nu mai conteaza. Ce a fost, a fost. La urma urmei, e si vina mea ca nu am stiut sa te tin la distanta. Dar data viitoare nu mai pupi tu...
El: Vrei sa spui: "Data viitoare nu doar pupi tu"...
Ea: Doamne, ce ti-o trece prin minte? Imi place sa cred ca glumesti...
El: Imi place sa cred ca glumesti cand imi spui ca iti place sa crezi ca glumesc. Si imi mai place ceva: ca aduci in discutie ziua de maine.
Ea: Nu am pomenit nimic de ziua de maine. Am pomenit doar de data viitoare.
El: Asa e, dar se subintelegea...
Ea: De unde?
El: Din armonia care ne leaga. Din felul in care ne intelegem si potrivim.
Ea: Asa ti se pare? Ca ne potrivim?
El: Nu e doar o parere. E o constatare. E o adevarata placere - sper, reciproca -  sa vorbim si sa ne tachinam. Si, crede-ma, te rog, am avut de-a face cu multe fete. Stiu ce vorbesc. Chiar esti deosebita.
Ea: Daca zici tu, atunci asa o fi... Ceea ma conduce la urmatoarea intrebare, pe care voiam sa ti-o pun inca de la inceput.
El: Ascult.
Ea: Ai farmec, ai fizic, ai o situatie... Plus ca esti serios cand trebuie si amuzant cand e cazul, nu de putine ori simultan. Altfel spus, le ai cam pe toate...
El: Multumesc, iti intorc cu toata sinceritatea complimentele. Si adaug frumusetea.
Ea: Multumesc si eu. Dar lasa-ma, te rog, sa termin. Intrebarea era: cum se face ca, cu toate aceste calitati, esti singur? E ceva necurat la mijloc. Ascunzi tu un secret, ceva...
El: Aceeasi intrebare ti-as putea pune-o si eu tie. Si tu le ai pe toate.
Ea: Eu ma stiu pe mine si nu ma feresc sa iti raspund in mod franc: asa e, am un secret al meu, pe care nu ti-l pot dezvalui. Dar tu?
El: Ei, bine, si eu am un secret al meu.
Ea: O fi acelasi?
El: Ma indoiesc.
Ea: Si eu.
El: Bun, atunci. Daca am lamurit aceste aspecte, atunci sa facem in asa fel incat sa nu le lasam sa ne impiedice sa mergem inainte. Sper ca n-ai uitat ca maine avem intalnire.
Ea: Intalnire? Nu-mi amintesc sa imi propus vreuna.
El: Iti propun acum,
Ea: Ce te astepti sa iti raspund?
El: Ca abia asteptai sa te intreb.
Ea: Asa si e.
El: Si eu abia asteptam sa te aud spunand ca asa si e. Te pup.
Ea: Te pup si eu.
El: Vedem noi maine...

"Vreau totul dintr-o data. Vreau sa fiu inundata!..."

El: Sarut mainile. Se poate?
Ea: La ora asta?!
El: De ce nu? Doar stii ca sunt un tip matinal.
Ea: Stiu, stiu... Ce nu stiu este daca, in matinalitatea ta, esti si un bun performer.
El: Sunt, sunt. Nu te-ai convins ieri?
Ea: M-am convins ca esti un bun sarutator, ceea ce de altfel stiam de data trecuta, si un bun imbratisator sau maseur, cum vrei sa spui. Dar asta nu te recomanda si ca pe un bun performer.
El: Pot sa iau tachinarea aceasta ca pe un apropo?
Ea: Poti sa o iei cum vrei.
El: Atunci, daca nu te deranjeaza, am s-o iau ca pe o invitatie.
Ea: Repet: poti s-o iei cum vrei.
El: Apai, atunci, daca e asa, va trebui sa intram in intimitati. Esti gata?
Ea: Secrete de familie?
El: Secrete, in mod cert. Daca se vor dovedi de familie, adica daca vom deveni o familie, asta numai timpul o va demonstra.
Ea: Nu vad ce ne-ar putea opri sa devenim. In afara de secretele fiecaruia, bineinteles..
El: Nici eu. Deci cum facem; dam cartile pe fata acum sau la intalnirea de maine?
Ea: Avem intalnirea maine? Nu stiam.
El: Stii acum. Deci?
Ea: Deci as prefera sa transmitem chestiunile delicate in scris. Pare mai usor. Sau gresesc?
El: Nu gresesti. E si parerea mea. Spune-mi acum, te rog, cum iti convine: sa te iau pe ocolite si sa-ti dau cate un strop de adevar din intregul rezervor sau sa vars totul dintr-o data, sa te inund in adevar?
Ea: Totul dintr-o data. Vreau sa fiu inundata!
El: Minunat. Am sa tin minte asta si sa ti-o amintesc cand ti-o fi lumea mea draga.
Ea: Chiar te rog. Numai sa ne vedem noi ajunsi acolo caci, cred ca nu ai uitat, am si eu o taina a mea.
El: N-am uitat. Dar nu cred ca poate fi ceva mai serios decat ceea ce am eu de destainuit.
Ea: Om vedea. Deocamdata, fiecare lucru la timpul lui. Astept adevarul.
El: Bine, dar imi promiti ca, orice ar fi, nu te superi pe mine?
Ea: Promit, dar cu conditia ca nici tu sa nu te superi pe mine cand iti voi spune ce am de spus. Promiti?
El: Promit. Deci pot sa vorbesc?
Ea: Da.
El: Tine-te bine.
Ea: Ma tin.
El: Bine, bine?
Ea: Da. Hai, mai, nu mai fierbe. Spune odata! Esti casatorit? Ai copii?
El: Nu. Nu e asta. Nici cealalta. E altceva.
Ea: Ce anume? Spune!
El: Nu am decat un singur testicul.
Ea: Nu ai decat un singur testicul?! Ce gluma bolnava e asta? Cine te-a pus sa ma abordezi? Mama? Tata? Esti cumva ruda cu nasul?
El: Ce bazaconii vorbesti tu acolo? Ce nepot? Ce nas? Nu ai citit ce am scris?
Ea: Ba da.
El: Si? Nu te afecteaza?
Ea: Nu ma afecteaza ce ai scris. Ma afecteaza faptul ca iti bati joc de mine. Daca vrei sa mai ai de-a face cu mine, spune-mi imediat cui ii faci jocul!
El: Ce joc?! Doamne fereste!
Ea: Nu face pe nevinovatul. Recunoaste ca stiai.
El: Ce sa stiu? Nu inteleg nimic. Cred ca ma confunzi.
Ea: Nu, cred ca tu ma confunzi pe mine. Vrei sa spui ca nu stiai ca nu am decat un san?
El: Cum?!?!?!?! De unde sa stiu?
Ea: De la mama, de unde?
El: Nu inteleg? Chiar asa e? Nu ai decat un san?
Ea: Ce nu e clar? Vrei sa repet? Poftim, repet: nu am decat un san!
El: Glumesti? Adica stiu ca stii de gluma, dar asta chiar e o gluma proasta.
Ea: Ce gluma visezi? Tu nu auzi ca nu am decat un san? De cate ori vrei sa iti repet?
El: Pe bune?
Ea: Pe bune.
El: Pe care?
Ea: Haha... Ce sa zic? Conteaza?
El: Pai, conteaza. Ca eu nu am testiculul stang.
Ea: Ei bine, eu nu nu am sanul drept.
El: Ce chestie! Ce potriveala! Fata in fata! Incredibil! Daca imi spunea cineva, nu credeam. De fapt, nu cred nici asa... Nu cred pana nu vad.
Ea: Ce sa vezi? Nu e nimic de vazut. Nu e ceva in plus, e in minus.
El: Aha. Atunci, ce sa zic?
Ea: Spune-mi ceva frumos!
El: "Frumos"!
Ea: Ce sa zic? Spiritual ca intotdeauna. Haha...
El: Acum, serios: ramane valabila intalnirea de maine?
Ea: Poate eu ar trebui sa te intreb asta pe tine.
El: Din punctul meu de vedere, de ce nu? Ne vedem acolo. Ai sa vii?
Ea: Daca nu voiam, nu te intrebam.
El: Bine, dar fara promisiuni.
Ea: Nici nu intentionam sa fac asa ceva.
El: Nu ai inteles. Ma refeream la faptul ca tu sa nu astepti promisiuni din partea mea.
Ea: Ba am inteles, dar glumeam.
El: Haha... Ma bucur sa constat ca am nimenit peste cineva cu simtul umorului.
Ea: Si eu, ca am fost nimerita de cineva care intelege genul meu de umor.

ADAUGA COMENTARIU

Din aceeasi categorie:

Azi noapte am visat pescăruşi, şi asta mi-a dat un tonus deosebit...

El: Pari naiva, rupta de realitatea inconjuratoare. Ceea ce te face perfect compatibila cu mine... Ce zici, incercam apropierea?

Ea: Buna! Unde ai fost...

Citeşte mai mult...

Tocmai m-am uitat în oglindă și mi-a plăcut ce am văzut...

El: Ai noroc: corespunzi. Cauta-ma!

Ea: Corespund?! Ok. Spune-mi si mie atunci in ce tipar ma incadrez.

El: Salut! In cel croit dupa sufletul meu, fires...

Citeşte mai mult...

Din două inimi zdrobite se poate reconstitui una nouă, întreagă, folosibilă...

"Numai o proasta putea trece nepasatoare pe langa tonele mele de sarm..."

El: Alo! Alo!
Ea: Da.
El: N-ai vazut un cal maro?
Ea: Ce sa zic... Original si s...

Citeşte mai mult...

Ce chestie! În loc să mă usuc, mai rău mă ud...

"Pastreaza rugaciunile pentru noaptea nuntii!"

El: Buona sera, signiorina, buona sera !
Ea: Buna si tie, melomanule. Cu ce treburi pe aici?
El: Iaca si eu,...

Citeşte mai mult...