gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Mon26092022

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

I-am promis că am s-o fac, şi-acum nu ştiu cum să scap...

Evaluare: / 2
1
Index
I-am promis că am s-o fac, şi-acum nu ştiu cum să scap...
Pagina 2
Pagina 3
Toate paginile

Trec prin ceea mai delicata si totodata cea mai ciudata perioada a vietii mele. Sunt un om serios, familist convins si sot devotat, am o sotie minunata si doi copii superbi, dar cu toate astea traiesc o veritabila drama. Nu credeam ca, la 38 de ani, existenta mea va cunoaste o turnura primejdioasa, dupa ce ma realizasem pe toate planurile. Insa, total neasteptat, linistea sufleteasca si armonia familiala imi sunt amenintate de faptul ca urmeaza ca in curand sa am prima aventura extraconjugala. Nu imi doresc asa ceva, totdeauna am fost un barbat fidel, dar trebuie sa imi respect cuvantul dat unei femei care ma iubeste si ma doreste de ani buni. O femeie care, atunci cand era pe moarte, mi-a smuls promisiunea ca voi accepta sa fiu cu ea, in caz ca va scapa cu viata. Si, in mod miraculos, a scapat.

Cum am intrat in cea mai mare complicatie din viata mea, nici azi nu imi este foarte clar. Aparent, este cat se poate de banal, insa de fapt intamplarile sunt mai degraba fantastice. Pentru ca, sa fii hartuit de o femeie timp de cinci ani, nu e ceva prea des intalnit. Iar cand aceasta femeie mai este si casatorita, si nu a calcat nici stramb macar o data, atunci lucrurile sunt cu atat mai mult greu de crezut. Si totusi, Amalia, cum se numeste femeia care mi-a dat viata peste cap, exista in carne si oase, iar acum se afla in convalescenta, savurand in tihna clipele care au ramas pana sa-si vada visul implinit: anume, acela de a face dragoste cu mine. Blestemata fie ziua in care s-a angajat in editura in care eu lucram de cativa ani, zi in care i s-a pus pata pe mine!

Relatia mea cu colegii de serviciu a fost mereu una strict profesionala. E drept ca, din cand in cand, in special cand aveam vreun aniversat in editura, ieseam cu totii la o bere. Dar nu pot spune ca am fost vreodata cu adevarat prieten cu un alt angajat, chiar daca eram destul de apropiat de unii dintre ei. Cu toate astea, de cand Amalia a devenit colega mea, ceva avea sa se schimbe, in sensul ca, desi nu o cunosteam si nu stiam nimic legat de viata sa, simteam ca intre noi se incheaga treptat o altfel de relatie decat cea de serviciu. O relatie pe care, sincer sa fiu, nu mi-o doream catusi de putin, dar in care eram tarat fara voia mea, manipulat subtil de Amalia.

Amalia avea un stil aparte de a se baga pe sub pielea omului si de a-i cuceri pe toti. Nu exista coleg care sa nu ii sara in ajutor atunci cand ea avea nevoie de ceva, si asta nu doar fiindca, la cei 34 de ani ai sai, era o femeie foarte frumoasa, ci si fiindca se folosea de farmecul ei letal intr-un mod foarte discret, lasand impresia ca nici macar nu e constienta cat de atragatoare este. Cu toate astea, cu mine nu i-a mers. Adica, vreau sa spun ca eu am fost exceptia care confirma regula, am fost singurul barbat din editura care nu s-a lasat prins in mrejele ei. Asta, desi, cum spuneam, cu fiecare zi care trecea, intre noi se stabilea o relatie ciudata, un soi de complicitate vinovata. Imi iubeam insa sotia, si nici prin gand nu-mi trecea sa ma implic intr-o aventura cu Amalia.

Din pacate, insa, ei ii trecea. Ea era croita sa ma seduca si, de cand a pus piciorul in firma, avea sa faca tot ce i-a stat in putinta pentru a ma cuceri. Cand imi vorbea, ma privea fix in ochi. Cand colaboram la vreo lucrare, ma atingea discret cu cotul. Mirosea mereu a mir, si avea grija sa se apropie suficient de mult incat sa simt mireasma. Cand veneam la biroul sau, o gaseam cu fusta trasa peste genunchi exact cat sa ma atate. Iar in pauzele de tigara, adeseori imi aranja nodul la cravata, mangaindu-ma usor pe gat cu degetele sale subtiri, de pianista. Una peste alta, Amalia imi trimitea semnale subtile, insa perceptibilie, cum ca este interesata de mine. Iar dupa cateva luni, in timpul unei iesiri la terasa cu colegii, avea sa ia taurul e coare si sa dea cartile pe fata, crezand ca asa o sa ma dea pe spate:

- Costel, banuiesc ca ai observat ca te plac. Totodata, trebuie sa stii ca sunt maritata de opt ani, timp in care i-am fost intotdeauna fidela sotului meu desi el n-a fost tocmai usa de biserica. Lucrul acesta l-am aflat abia de curand, imediat luand decizia de a face in asa fel incat sa fim chit. Daca nu ar fi fetita, as fi divortat, asa insa singura solutie pentru a mai putea sta sub acelasi acoperis cu sotul meu fara a-mi fi sila de el este sa il insel la randul meu. Iar dintre toti barbatii care ma curteaza tu esti singurul care imi place.



Drumul spre fericire I-am promis că am s-o fac, şi-acum nu ştiu cum să scap...