Cand m-am casatorit cu Adela, in urma cu patru ani, eram cel mai fericit om din lume. O iubeam ca pe ochii din cap, visasem intotdeauna sa am o asa nevasta frumoasa si de casa, cum era ea - si chiar obtinusem ce imi dorisem. Nu ne mai trebuiau decat doi - trei copii, si puteam spune ca suntem o familie implinita din toate punctele de vedere, mai ales ca in ceea ce priveste aspectul material ne descurcam grozav, avand propria noastra societate de consultanta juridica. V-ati dat seama, probabil, ca amandoi suntem de profesie avocati... Si, drept sa spun, la cei 34 de ani ai mei, respectiv 32 ai sotiei, pot afirma, fara falsa modestie, ca suntem niste juristi ai naibii de buni...

Dar haideti sa intru in miezul problemei, sa vedeti ce urata intorsatura au luat-o deodata lucrurile in viata mea, dupa ce eram in culmea fericirii si ajunsesem sa simt ca am intreaga lume la picioare. In urma cu patru ani, cum ziceam, mi-am vazut visul cu ochii, m-am casatorit cu fata pe care o iubeam si care, la randul ei, ma iubea. Sau, cel putin, asa credeam atunci, luandu-ma dupa spusele sale si dupa felul in care se purta Adela cu mine. Ca de fapt in spatele numelui sau Adelic se ascundea o adevarata diavolita aveam sa ma conving abia peste aproape patru ani, atunci cand am avut parte de o surpriza cumplita, asa cum nu doresc nici dusmanilor mei sa aiba vreodata. Dar, sa nu anticipam..

Viata alaturi de Adela nu s-a schimbat cu nimic dupa casatorie. Cum noi formasem un cuplu aproape doi ani, timp in care locuisem impreuna, ajunseseram sa ne cunoastem foarte bine. Si, constatand ca ne intelegeam perfect, hotaraseram ca suntem facuti unul pentru altul. Motiv pentru care casatoria a venit de la sine, ca ceva firesc, niciunul din membrii familiilor noastre si nici vreo alta cunostinta nefiind mirati atunci cand le-am comunicat decizia noastra. Iar primii trei ani de casnicie aveau sa constituie chiar o perioada dulce, de armonie si iubire, in care singura noastra preocupare era sa concepem un copil. Nu cred ca va puteti inchipui cat de fericiti am fost amandoi atunci cand, in urma cu 8 luni, sotia mi-a dat veste cea mare:

- Vasile, tocmai am facut un test de sarcina, si a iesit pozitiv. Sunt gravida: vom avea un copil, sotul meu iubit si drag!

De bucurie, am tras un chiuit care cred ca s-a auzit in tot cartierul, apoi am strans-o in brate si am sarutat-o pe sotia mea cu disperare:

- Adela, e minunat! Acum chiar suntem cei mai fericiti oameni din lume! Te iubesc din tot sufletul, sotia mea dulce si unica!

Poate vi se par cam siropoase astfel de declaratii de iubire, dar trebuie sa stiti ca in familia noastra ele erau la ordinea zilei. Fara exagerare, va spun ca nu incepeam nicio zi fara ca dimineata sa ne declaram reciproc iubirea si nu mergeam niciodata noaptea la culcare decat dupa ce ne reaminteam cat de mult ne iubim si cat de norocosi suntem ca ne avem unul pe altul. Tocmai din aceasta cauza, cand aveam sa patesc ceea ce am patit si va voi povesti in continuare, mintea mea a refuzat sa inteleaga cum de a fost posibil asa ceva. Pur si simplu, am refuzat sa accept realitatea ucigatoare care mi se infatisa fara dubii. M-am frecat la ochi si mi-am spus ca visez, ca nu se poate ca sotia mea adorata, insarcinata in sase luni, sa fie in patul nostru conjugal cu un alt barbat. Din nefericire insa, nu visam. Adela chiar era in pat cu altul.

Inainte de a va destainui cum s-a desfasurat scena in care am surprins-o pe sotia mea in pat cu amantul, precum si ceea ce a urmat dupa cumplitul episod, va voi mai spune cateva lucruri despre mine si despre Adela, asta pentru a putea intelege mai bine dimensiunea surprizei pe care am avut-o in acea fatidica zi. Mai intai trebuie sa stiti ca, desi sunt de profesie avocat, dintotdeauna am fost un om foarte bland si tolerant, adica exact opusul celui care v-ati astepta sa fie un jurist. E drept ca atunci cand sunt in exercitiul functiunii nu ma port cu manusi cu nimeni, insa in viata particulara ma transform din lup in mielusel, nefiind astfel de mirare ca sotia mea, o femeie suava si delicata, a fost initial atrasa tocmai de blandetea si de toleranta mea. In cei aproape patru ani de casnicie nu ne-am jignit nici macar o singura data, de certat - ne-am certat foarte rar, am actionat mereu ca un cuplu bine sudat si nu ne-am indoit macar vreo clipa de corectitudinea si fidelitatea celuilalt. Cu atat mai mult adulterul Adelei, in momentul in care purta in pantece copilul de sase luni, a cazut ca un trasnet peste mine.

Se intampla in urma cu jumatate de an, atunci cand eu plecasem la tara, in Ardeal, sa ma ocup de vanzarea unui pamant mostenit de la o matusa mai indepartata de-a sotiei... Drept sa spun, nu aveam nevoie de banii pe care urma sa ii incasam pe acel pamant, insa, cum Adela a insistat sa incheiem socotelile acolo, am acceptat sa ma duc. Din fericire - sau din nefericire... - aveam sa rezolv problema pamantului mult mai repede decat ne-am asteptat, chiar primarul din mica localitate fiind interesat in achizitia terenului. Asa se face ca, dupa numai doua zile, tranzactia era incheiata, banii erau intrati in cont, iar eu nu i-am spus nimic sotiei. Ci, cum ea se astepta ca eu sa zabovesc cel putin o saptamana in Ardeal, m-am decis sa ii fac o surpriza si sa ma intorc acasa, pe neasteptate, cu un buchet urias de bujori. Sunt florile sale preferate, si abia asteptam sa ajung cu ele acasa, convins fiind ca vom sarbatori vanzarea terenului cu o seara romantica urmata de o noapte de amor.

Cum Adela era insarcinata in sase luni, si potrivit spuselor ginecologului isi putea continua viata sexuala pana cu o luna inainte de nastere, abia asteptam sa ma vad in bratele ei... Am ajuns acasa pe seara, dupa ce in urma cu numai cateva ceasuri o anuntasem telefonic ca au intervenit complicatii si ca vanzarea terenului ma va retine alte cateva zile la tara. Am intrat asadar tiptil in casa, fara sa sun la sonerie, pentru ca surpriza sa fie si mai mare. M-a contrariat linistea care domnea in sufragerie, stiind ca in general cam la ora aceea sotia mea viziona un serial documentar despre Planeta Pamant, pe National Geografic. Am pasit mai departe atent, fara sa fac vreun zgomot, si am deschis cu grija usa dormitorului, tinand buchetul cu bujori ca pe un trofeu, deasupra capului...

Ceea ce am vazut insa avea sa ma socheze in asa hal incat nu numai ca am scapat florile dintr-o mana, dar am scapat si servieta din cealalta... In pat, mai exact aflata in patru labe, cu capul orientat chiar spre usa, sotia mea era penetrata pe la spate de un barbos. Avand ochii dati peste cap, ea icnea infundat, parand a fi in delir, astfel ca in prima faza nu m-a observat. De abia cand armasarul care o lucra m-a zarit si s-a oprit din actiune, Adela a deschis ochii si m-a vazut, moment in care s-a speriat atat de tare incat a tipat ca din gura de sarpe. Abia dupa cateva clipe avea sa se dezmeticeasca, sa traga rapid un halat pe ea si sa se aseze - plangand - pe marginea patului, in dreptul cordacului care, ca un las, se ascundea dupa ea.

Au fost clipe de tensiune incredibila. Nu puteam sa scot o vorba, gandurile imi fugeau numai la arma de vanatoare pe care o tin in sufragerie, si se pare ca Adela a intuit exact ce ma batea gandul sa fac, caci deodata a strigat:

- Nu, Vasile, nici prin cap sa nu iti treaca! Lasa pusca, linisteste-te si hai sa discutam ca oamenii!

Oameni? Care oameni? In fata mea nu vedeam niciun om, ci doar doua animale pe care imi doream sa le execut pe loc. Simteam ca nu as avea nicio remuscare daca as face-o, si chiar m-am indreptat catre usa, cand am auzit-o pe Adela soptindu-mi:

- Gandeste-te la copil, Vasile! Pentru el am facut-o! Si mai ales pentru tine! Te rog, lasa-ma sa iti explic, si te asigur ca vei intelege!

Abia cand am auzit cuvantul “copil” am reusit sa ies din transa in care intrasem, si abia atunci parca mi s-a luat un val de pe fata. Cu ochii mintii am vazut deodata icoana Sfantului Ilie, care atarna chiar la intrarea in casa, in vestibul, si brusc m-am luminat. Pusca cu care intentionam sa ii ucid pe cei doi adulterini a disparut din gandurile mele, locul ei fiind luat de un lant superb de piscuri muntoase ninse. Am simtit furia-mi diminuandu-se, corpul incordat muindu-se, si am spus cu calm, pe un ton neutru:

- Bine. Sa dispara imediat nemernicul asta din casa mea! Apoi imi explici ce se intampla aici, daca esti asa convinsa ca voi intelege....

In mai putin de un minut, amantul era imbracat si o zbughise pe usa afara, fara sa priveasca macar o clipa inapoi, spre Adela, care continua sa planga molcom. Pe chipul ei puteam citi o durere cumplita; sufletul sau parerea efectiv sfasiat de suferinta, ceea ce nu m-a impresionat insa prea mult. Priveam la pantecul sau rotund si nu imi venea sa cred ca o femeie insarcinata in sase luni, casatorita, si-a putut insela sotul, in chiar patul conjugal in care fusese conceput copilul. Mi-am tras un scaun in fata Adelei, in privirea careia se puteau citi atat spaima, cat si resemnarea, si am indemnat-o scurt:

- Si-acum zi!

Printre lacrimi si suspine, ea avea sa mi spuna cuvintele care m-au facut sa simt ca albesc instantaneu, cuvinte care de atunci - au trecut doua luni, ea fiind acum te insarcinata in opt luni - imi rasuna adesea in urechi si pe care le-am visat de nenumarate ori:

- Vasile, imi pare rau, nu am vrut sa iasa asa! Tot ce am facut, am facut pentru tine, pentru noi... Afla ca cel cu care m-ai gasit in pat este tatal copilului. Stiu ca e o lovitura grea pentru tine, dar e mai bine sa afli adevarul... Dupa trei ani in care nu am ramas insarcinata, am avut o cadere nervoasa, de care insa nu am vrut sa ai cunostinta. Eram disperata, convinsa ca din cauza ta nu vom avea niciodata un copil, si asta m-a facut sa recurg la un gest nebunesc: l-am sedus pe Tinel, un fost coleg de facultate, dar numai si numai pentru a ramane insarcinata si pentru a-ti putea darui copilul mult visat. Nu il iubesc, el nu inseamna pentru mine mai mult decat un obiect sexual. De altfel, din acest motiv m-am mai intalnit cu el, din cand in cand, dupa conceperea copilului - pentru ca este un amant complet, care imi ofera extaz total. Dar, repet, Vasile, nu il iubesc pe Tinel, eu pe tine te iubesc din tot sufletul, sotul meu iubit si drag!

Cam asta a fost discursul sotiei mea in urma cu doua luni, atunci cand am gasit-o cu armasarul care, dupa spusele sale, ii oferea “extaz total”. Va dati seama oare ce am simtit an in acele momente? Dupa cat de mult ma alinta sotia zilnic, numindu-ma neincetat sotul ei “iubit si drag”, sa constat apoi ca ea purta in pantece copilul amantului, cu care se intalnea, pe ascuns, cine stie de cat timp,?... Si sa il gasesc pe mascariciul ala in casa mea, pompand-o in chiar patul in care dormeam noapte de noapte?... Era mult prea mult! Oricata iertare as fi incercat sa gasesc in mine, mi se parea imposibil. Mi-era clar ca nu mai puteam ramane alaturi de Adela intr-o casnicie mincinoasa si ca nu puteam creste odrasla altuia ca si cum ar fi fost copilul meu...

Cum va spuneam, eu si Adela suntem juristi. Asta ne-a ajutat sa finalizam divortul in regim de urgenta, pentru ca va rog sa ma credeti: nu mai puteam nici macar sa o privesc pe cea pe care in urma cu numai doua luni o adoram pur si simplu, asa de scarba mi-era de ea! Cum locuiam in casa mea, Adela si-a luat catrafusele si s-a mutat la cordacul pe care afirma ca nu il iubeste deloc, dar cu care urmeaza sa aiba un copil.

Eu sunt singur acum, si sufletul imi este distrus dupa ce am irosit aproape sase ani din viata alaturi de o femeie marsava, ticaloasa si... proasta! Altfel nu se explica decizia ei de a concepe copilul cu un strain, in loc sa discute cu mine pentru a gasi impreuna rezolvarea problemei cu care ne confruntam. Din fericire, Cel de Sus m-a luminat in ultima clipa si m-a oprit sa comit greseala vietii. Pentru ca, daca ii omoram pe ticalosi, as fi infundat puscaria pentru multi ani. Asa, insa, la 38 de ani, sunt un om liber, cu constiinta curata, care candva isi va reface viata, in timp ce Adela si armasarul ei trebuie sa traiasca pe veci cu sfasietorul gand al nedreptatii pe care mi-au facut-o

Din aceeasi categorie:

Mi-am umilit soțul, dar acum îl iubesc de nu mai pot

Intortocheate sunt caile Domnului! Nu m-am gandit nicio clipa, dupa ce sotul meu imi intrase in dizgratie si ma decisesem sa scap de el, ca in final v...

Citeşte mai mult...

Până să ajungă să mă iubească, tata socru a vrut să mă belească

Oameni buni, pataniille pe care vi le voi povesti ma amuza acum, cand toata nebunia a luat sfarsit si sunt in afara oricarui pericol. Insa va asigur c...

Citeşte mai mult...

Dragostea câinească nu e la fel cu cea omenească

Uneori viata bate filmul. Alteori, macar il copiaza. Povestea mea s-ar putea asemana cu cea din filmul de desene animate "101 Dalmatieni", cu mentiune...

Citeşte mai mult...

Era vai de mine dacă nu dădea tata milităria jos din pod

Numele meu este Liliana, am 37 ani, sunt din Bucuresti si pot spune ca viata mea e un roman; unul militaresc, daca exista asa ceva. Asta dintr-un moti...

Citeşte mai mult...