gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Sat14122024

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Soțul meu a stricat o căsnicie și o nuntă în aceeași noapte...

Evaluare: / 1
1

L-am cunoscut pe Bogdan in urma cu 4 ani, atunci cand s-a angajat la aceeasi firma unde eu lucram de multa vreme. O firma de telecomunicatii unde se castiga bine, dar se  si munceste pe rupte. Ne-am simpatizat din prima clipa, apoi ne-am placut si in final ne-am iubit. Si ne-am iubit atat de mult, incat dupa un an de concubinaj am decis sa ne casatorim. De atunci au trecut vreo doi ani, perioada in care am avut o casnicie reusita, izbutind, cum se spune, sa ne facem un rost. Cum amandoi aveam salarii frumusele, am pus niste bani deoparte, desi nu ne-am luat de la gura, si chiar am avut niste vacante de neuitat. Una peste alta, toate bune si frumoase pana atunci: ne iubeam, adunam amintiri frumoase impreuna si ne faceam planuri sa devenim parinti. Eu, pe numele de fata Ileana B., aveam 29 de ani, iar el, Bogdan M., avea 33. Primii nori negri pe cerul mariajului nostru fericit au aparut asadar in urma cu un an, cand in firma s-a angajat Marina. O fata frumoasa foc, inteligenta, aparent modesta. Nu am vazut vreun pericol in ea la momentul respectiv, insa la putin timp dupa ce a aparut in peisaj aveam sa vad...

La nicio luna de cand Marina a inceput sa lucreze in firma, Bogdan mi-a facut o destainuire. Era intr-o seara in care cinasem acasa si gatisem  rata pe varza, un adevarat deliciu culinar pentru sotul meu. Bausem vin rosu din podgoriile din zona Teleorman, eram intr-o dispozitie romantica si, prin urmare, se preconiza o noapte de tandrete si erotism. Numai ca, pe neasteptate, dupa ce a sorbit dintr-al treilea pahar cu vin, Bogdan a plescait teatral cu limba si a zis:

- Buuuun! Bun rau vinul asta!

Apoi a adaugat, spre uriasa mea surprindere, lasandu-ma complet masca:

- Ileana, trebuie sa-ti marturisesc ceva! Marina este fosta mea iubita, este o poveste de dinainte sa ne cunoastem noi. Trebuia sa ne casatorim, dar... n-a fost sa fie!

Repet, pe moment am ramas blocata! Speram sa fie numai o gluma, dar nu era! Nu observasem nimic curios sau suspect in comportamentul de la serviciu al celor doi, insa Bogdan si-a intarit spusele si atunci am inteles ca vorbea cat se poate de serios.

- Nu glumesc, Ileana! Am vrut sa stii de mine si Marina! Parintii ei nu m-au placut deloc, s-au opus casatoriei la vremea respectiva, si numai din cauza asta n-am ramas impreuna.

Ce puteam zice? A fost un mare soc, dar am incercat sa trec peste el. Am servit ca desert clatite flambate, am creat apoi atmosfera intima aprinzand betisoare parfumate cu aroma de levantica si lasand aprins numai lampdarul exotic cumparat din Egipt. Am purtat in acea noapte un dessous mov cu multe dantele albe si am incercat sa ma arat cat mai iubitoare, insa totul a fost in zadar: Bogdan a adormit pur si simplu inainte ca eu sa ma infatisez in toata spledoarea. Pentru ca, lasand la o parte modestia, pot afirma ca, la 29 de ani, sunt o femeie foarte atragatoare, supla si cu forme foarte frumos conturate. A trebuit insa ca in acea seara sa ma resemnez si sa adorm framantandu-ma daca nu cumva inapetenta erotica a sotului meu are legatura cu reaparitia in viata sa a fostei sale mari iubiri.

In urmatoarele doua luni am stat cu ochii pe ei! Nu am fost niciodata geloasa, insa faptul ca Bogdan se vedea si discuta zilnic cu Marina, fata cu care ar fi trebuit sa se casatoreasca, ma facea sa simt ca am o gheara metalica in stomac. Si, pe masura ce ii vedeam tot mai des impreuna, simteam cum gheara ma strange din ce in ce mai tare! Intr-o seara, dupa ce in ziua cu pricina observasem cum sotul meu flirtase o buna perioada de timp cu fosta iubita, n-am mai putut suporta, si am rabufnit:

- Bogdan, ce ai tu de discutat mereu cu Marina? Va vad mereu razand impreuna. E ceva ce ar trebui sa stiu?

Insa el mi-a spus sa stau linistita, caci nu am de ce sa imi fac griji!
- Ileana, nu vorbim decat probleme de serviciu! Trecutul este de mult ingropat, nimic nu mai e cum a fost intre mine si Marina.

Ah, ce greseala am facut ca l-am crezut atunci, si nu mi-am ascultat flerul! Ceva imi spunea ca nu e bine ce se intampla cu Bogdan, cu casnicia noastra. De cand o revazuse pe Marina, Bogdan nu mai era atat de tandru si pasional ca inainte! Iar frecventa raporturilor intime scazuse simtitor, desi recurgeam la multe trucuri feminine pentru a-i parea tot mai apetisanta... Ba chiar am ajuns, de dragul lui, numai pentru a-i oferi placeri carnale sporite, sa imi inving retinerea si dezgustul si sa accept jocuri erotice perverse in care ma lasam in mod constient folosita! Dar tot in zadar! El parca era cu gandul departe! Nu mai era Bogdan cel pe care il stiam! Iar cel mai tare si mai tare – si aici imi scuze ca va dezvalui asa aspect intim, insa este foarte relevant pentru starea de atunci a sotului meu – ma ingrijora faptul ca, lucru nemaiintalnit pana atunci, Bogdan nu mai avea erectii bogate, normale sau chiar nu mai avea deloc! Motiv pentru care am incercat sa aflu ce simte, ce se intampla cu el.

- Bogdan, tu ma mai iubesti? Nu te mai atrag? Ce e cu tine, de ce facem dragoste rar si nu simt ca pui suflet? Oare aparitia Marinei te-a marcat fara sa iti dai seama?

Dar Bogdan s-a aparat cu inversunare si chiar a contraatacat cu o dusmanie si un egoism de care nu il credeam in stare.

- Ileana, ai devenit paranoica! Vorbesti intruna de Marina, de parca ar fi ea vinovata ca tu ai celulita pe coapse, ca sanii ti s-au lasat sau ca ai facut ditamai burta!  Fara sa mai pomenesc de faptul ca m-ai indopat cu atata rata pe varza, de m-am scarbit de-a binelea!

Toate ca toate, poate as fi acceptat jignirile legate de trupul meu, desi erau exagerate! Dar sa imi reproseze faptul ca il rasfatam de trei-patru ori pe saptamana si cel putin o data in week-end cu mancarea sa preferata - asta era prea mult! Motiv pentru care am decis sa incerc ca de a doua zi sa nu mai pun totul la suflet, sa las lucrurile sa curga de la sine si sa fiu mai relaxata... Si am fost atat de relaxata, si lucrurile au tot curs de la sine, incat peste cateva luni am ajuns la divort!

Intr-o seara vine Bogdan usor ametit. Fusese ziua de nastere a unui coleg comun, si acesta a facut cinste la serviciu, apoi barbatii au continuat cheful la carciuma. Zice sec:

- Se marita Marina! Esti multumita?

Nu stiam nimic de asta, mai ales ca o evitam pe Marina si nici nu prea ne salutam. Auzind vestea, am fost surprinsa si, desigur, bucuroasa! Dar nu pentru ea, ci pentru mine! Am raspuns intr-o doara, numai ca sa ma aflu in treaba:

- Si ce sa-i fac eu? Sa fie sanatoasa! Casa de piatra!

De unde sa fi stiut ce va urma? Ca de fapt casatoria Marinei nu era o veste buna, ci dimpotriva - echivala, pentru mine si Bogdan, cu dezastrul mariajului!?... Daca as fi stiut, nu as fi acceptat pentru nimic in lume sa merg la nunta Marinei! Insa cum nu putem sti niciodata ce ne rezerva viitorul, atunci cand Bogdan m-a anuntat ca toti colegii de munca vor merge la nunta si prin urmare trebuie sa luam si noi parte, am saltat oarecum indiferenta din umeri.

La scurt timp dupa discutia de mai sus, am primit si invitatia la nunta. Trebuie spus ca Marina se casatorea cu un alt coleg de munca, Marcel, un tip destul de insipid, cam dolofan si cu niste incisivi ca de vampir. Chiar ma miram ce o fi vazut ea la el. Pentru ca, dincolo de antipatia reciproca dintre noi, repet, nu pot nega faptul ca fosta iubita a sotului meu era atragatoare si sexy. Si ma mai miram cum de se casatoresc atat de repede, cand nu se cunosteau decat de cateva luni! Dar, cum se spune ca necunoscute sunt caile dragostei, am incetat sa imi mai pun intrebari. In fond, ce ma interesa pe mine? Gandeam numai: ,,Bine ca se marita, poate acum imi lasa barbatul in pace si vom avea iar o casnicie fericita!’’

Nunta avea loc la un restaurant de lux, si imi amintesc ca ma intrebam cat o fi costat toata afacerea... Bausem destul de mult, adica whisky Ballantine’s, bere Bavaria si vin Merlot, mancasem numai bunatati si eram intr-o stare foarte buna, spre deosebire de sotul meu. El fusese toata seara destul de abatut si de preocupat, incat la un moment dat nu m-am putut abtine sa nu il impung:

- Ce-i, Bogdan? Suferi ca se marita iubita ta?

El nu mi-a raspuns, ci doar m-a privit cu un dispret evident, apoi a dat pe gat un pahar cu vin si s-a ridicat de la masa:

- Ma duc sa intreb daca se serveste si rata pe varza!

Am trecut peste ironia sa, ba chiar am zambit amuzata: adevarul este ca gatesc o rata pe varza de te lingi pe degete, si nu altceva! Bunica din partea mamei, baba Oproaica, m-a invatat cum sa o prepar.

Era trecut de miezul noptii cand seful formatiei care asigura muzica a anuntat la statie:

- Doamnelor si domnilor, am un anunt important de facut! S-a furat mireasa!
Rasete, chiuituri, aplauze....

Peste cam un ceas de la anunt, acelasi maestru a revenit razand la microfon:

- Intrucat nici pana acum nu s-a cerut vreo rascumparare, domnul Marcel, ginerele din aceasta seara, ofera o recompensa de o suta de euro celui ce-i aduce mireasa!

In acel moment, cum Bogdan al meu inca nu revenise la masa si lipsea de mai mult de un ceas, m-a strafulgerat o idee: daca el are o – ultima - aventura cu Marina chiar in noaptea nuntii sale? Dar in clipa urmatoare tot eu am alungat ideea: Nu, e absurd! Nu se poate asa ceva! Dupa alte doua ore, timp in care deja nunta era ratata si toti se agitau sa gaseasca mireasa, eu ma framantam daca sa ii spun ginerelui ca si sotul meu a fost ,,furat’’! Si in cele din urma, dupa ce l-am sunat pe Bogdan pe telefonul celular, iar el nu mi-a raspuns, am dat totul in vileag! I-am spus lui Marcel ca sotul meu fusese iubitul Marinei, lucru pe care de altfel nu il stia niciunul dintre colegii de munca. I-am spus ca nu stiu daca e ceva intre cei doi, insa de cand a aparut ea in firma, el e alt om! Ba chiar i-am spus si ca Bogdan nu mai pare sotul perfect care a fost si nici nu ma mai satisface la pat! Atat de furioasa si de crizata eram! Iar concluzia lui Marcel a cazut pe mine implacabil, precum cum cade lama ghilotinei pe gatul condamnatului:
- Doamne! Sotul tau mi-a furat mireasa si a fugit cu ea!

Ce sa va mai spun? Va dati seama ca nunta s-a spart! Nimanui nu i-a mai ars de friptane, desi mai era destula mancare ce urma sa fie servita. Ce sa mai zic de tortul miresei, de care nu s-a mai atins nimeni...Toti comentau bascalios si prea putini pareau cu adevarat afectati de drama pe care o traiam la unison alaturi de bietul Marcel. Unii faceau tot felul de presupuneri ilare, cum ca au fugit numai pentru o escapada de noapte, dar au ramas intepeniti... in trafic; altii ,,sperau’’ ca Bogdan si Marina au vrut sa faca numai o gluma, dar au avut un accident de masina si acum sunt la spital in stare grava; iar cativa, cei mai glumeti, care isi facusera plinul cu alcool, sustineau pur si simplu ca iubirea celor doi transcede timpul si spatiul, iar cei doi au trecut deja din dimensiunea a treia, in care se afla pamantenii, in cea de a patra! Cert este ca, lasand mistoul si aberatiile deoparte, sumbrele presimtiri aveau sa se adevereasca!

Nu mai tarziu de a doua zi, care era in duminica de dupa nunta, Bogdan a aparut acasa! Nu parea deloc spasit, ci dimpotriva! In cateva cuvinte m-a anuntat ca divorteaza, ca sa se insoare cu Marina. Care, la randul sau, va anula casatoria cu Marcel ca sa se poata marita cu el!

- De ce, Bogdan? Cum e posibil una ca asta? Nu ti-e rusine? l-am intrebat printre lacrimi.

Raspunsul sau nu m-a surprins cu nimic. Se intamplase exact ce am banuit.
- Imi pare rau, dar nu mi-e rusine, Ileana! De cum am revazut-o pe Marina, am stiut ca ea este iubirea vietii mele! Iar eu sunt iubirea vietii sale, chiar ea mi-a spus-o! Nu m-a uitat niciodata! S-a maritat cu Marcel numai fiindca a simtit ca astfel imi va produce un soc, si a avut dreptate! Cand am vazut-o in rochie de mireasa, nu am putut suporta gndul ca isi distruge viata si mi-o distruge si pe a mea!

Cam astea au fost cuvintele lui Marcel. Apoi a incarcat cateva valize cu haine si a plecat, iar de vazut, nu l-am mai vazut decat la proces. Din fericire, avocatii au rezolvat totul elegant si rapid, ca de altfel si in cazul cuplului Marcel-Marina. De atunci au trecut numai cateva luni, insa eu aproape ca mi-am revenit. Sau cel putin sunt pe drumul cel bun. M-am transferat la alta firma, petrec mai mult timp cu parintii si cu sora mea, si sper din suflet ca, dupa cat am suferit si dupa umilinta traita atunci cand sotul meu a furat mireasa altuia si s-a insurat cu ea, sa imi regasesc linistea. Si cine stie? Poate candva voi cunoaste un alt barbat pe care sa il iubesc, caruia sa ii fiu devotata si care sa ma aprecieze la adevarata mea valoare atunci cand il voi rasfata cu tandrete, dar si cu delicioasa mea rata pe varza!

Din aceeasi categorie:

Amnezia m-a lovit pe autostradă...

Amnezia m-a lovit pe autostradă...

Ma numesc Doru Stanciu si am 45 de ani. Stau dovada pentru asta actele mele de identitate, eliberate de Politia Municipiului Bucuresti. Dar ma numesc ...

Citeşte mai mult...

Nelu, Nelu, ești numai bun de dus la Bellu...

Nelu, Nelu, ești numai bun de dus la Bellu...

Povestea mea este aparent dramatica, insa in fapt este una comica. Esentialul poate fi cuprins in cateva cuvinte: eu si sotul meu nu vorbim unul cu al...

Citeşte mai mult...

După ce l-am pierdut pe Smire, am ajuns la mănăstire...

După ce l-am pierdut pe Smire, am ajuns la mănăstire...

Ma numesc Maria S, deocamdata. De luna viitoare numele meu va fi altul, voi fi maicuta Eufrosina. Dar, cum spuneam, nu despre ceea ce urmeaza sa fie v...

Citeşte mai mult...

Cum am agățat-o pe Sânziana

Cum am agățat-o pe Sânziana

In urma cu doi ani ma aflam impreuna cu cel mai bun prieten al meu, Marian, pe plaja de la Mamaia. Bausem cateva beri in timp ce incinsesem babaroasel...

Citeşte mai mult...

Drumul spre fericire Soțul meu a stricat o căsnicie și o nuntă în aceeași noapte...