gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Fri21092018

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Nuntă la cort

Evaluare: / 1
1

In ziua de azi, cand viata e tot mai grea, sa se faca o nunta la restaurant nu e la indemana oricui. De aceea locuitorii cartierului 13 Septembrie apeleaza, in cea mai mare parte a lor, cand e cazul, la Gica Marinache, cunoscut ca fiind "omul cu cortul". Fost strungar la IMGB si inzestrat acum cu tot ce-i trebuie, el organizeaza nunti si botezuri la preturi foarte acceptabile. Chiar sambata trecuta, Gica, in varsta de 55 de ani, a fost solicitat pentru un astfel de eveniment de catre Petrica Grigore, un cunoscut de-al lui de pe strada Eroii Razboiului: "Da, taticu', se rezolva, cum sa nu?", a raspuns omul, si cei doi au batut palma. "Le facem o nunta copiiilor de moare lumea!".

Drept urmare, vineri seara, ajutat de cativa prieteni, Gica a venit cu o caruta de fiare, panzeturi si plasticuri, de a montat cortul in fata casei lui Grigore. "Un cort mare de o suta si ceva de locuri", cum a cerut omul, "fiindca avem invitati, nu gluma!". Iar a doua zi, cu noaptea-n cap, muierile au inceput sa aranjeze mesele si sa faca ultimele pregatiri. Sambata, pe la ora 10.00, apar lautarii, care sunt toti de o culoare, si anume rromi din cartier, condusi de solistul vocal Jean Pericol. Baga ei ce baga cateva manele clasice, apoi mirele vine, isi ia mireasa, pe Ileana, fata lui Grigore, si merg la cununie. Dupa pranz se intorc, formeaza alaiul si pleaca la biserica. Revin spre seara, atunci cand incep sa soseasca invitatii la masa, si toata lumea e fericita: greul a trecut, copiii sunt intrati in randul lumii, nunta poate sa inceapa.

"Nu prea imi place, ma, Gica! Se aduna norii!", isi spune punctul de vedere Petrica. "Io zic ca vine ploaia". Dar Marinache, aflat la randul sau printre meseni, il linisteste: "Si daca vine ploaia, ce? Las' sa vina, ca am pus sapte randuri de plastic sus, nu trece apa prin ele. Iar stalpii de sustinere i-am ancorat ca lumea, in pamant, asa ca poa' sa vina si furtuna, ca nu-i nimic! Rezista cortul". Apoi cei doi ciocnesc un paharel de tuica, iar omul cu cortul zice: "Hai noroc, Grigore! Si casa de piatra copiiilor!".

Putin dupa 10 noaptea, cand petrecerea era in toi, taraful canta de zor, iar nuntasii jucau de rupeau pamantul, incepe ploaia. Mai intai marunta, cu stropi mici si desi, apoi din ce in ce mai tare. Vantul se porneste si el ca din senin, asa ca nevasta lui Marinache, doamna Marinache, intra la idei: "Mai omule, tu ai fixat bine cortul asta? Ca doar vezi ce vreme e!". Insa omul e categoric: "Da' normal. E teapan. Stai calma ca nu se intampla nimic". Atunci, o foaie de cort exact din spatele mesei nasului se trage putin si o rafala de ploaie patrunde inauntru si-i face leoarca pe cativa nuntasi din zona respectiva. "Aoleu, Doamne, ce ne facem?", striga speriata nasa. Si vazand cum se misca stalpii de sustinere, adauga: "Cade cortul pe noi! Sunt uda toata!". In numai cateva clipe se creeaza panica si nuntasii, care pana mai adineauri beau, mancau si chefuiau bine-mersi, fug acum ca sobolanii. Numai Gica Marinache, nemultumit de intorsatura pe care au luat-o lucrurile, nu fuge, ci urcat pe o masa, racneste cat poate: "Stati asa, oameni buni! Nu plecati, ca nu cade nici un cort!".

Dar nimeni nu-l asculta, ci toti, inclusiv Jean Pericol si trupa lui, dau sa iasa cat mai repede de acolo. "Nu fugi, Jeane!", ii zice omul rromului din fruntea tarafului. "Da drumul la muzica! Baga ceva de inima albastra!". Si-i paseaza 2 hartii de 50.000. Atunci Pericol isi cheama oamenii inapoi si, desi nu mai era nimeni care sa danseze, ei incep sa cante cat pot: "Aaa, viata mea...", moment in care Petrica Grigore da buzna in cort si striga: "Iesi de-aici, Gica, esti nebun?! Nu vezi ca e gata sa cada pe tine?". Intr-adevar, scartaind groaznic, fiarele se balanganesc tare de tot, iar cateva plasticuri si panze sunt luate de vant si purtate spre inaltul cerului. "Iesi, Gica, nu mai sta, ca asta-i potop!", insista gazda, insa omul cu cortul, ud pana la piele, se repede la stalpul central de sustinere, il strange cat poate cu ambele maini si incepe sa cante in duet cu Pericol: "Aaa, viata mea...", dupa care ii raspunde celuilalt: "Ce daca-i potop, Petrica? Sa fiu eu al dracu' daca asta-i cort sa cada! Jur ca nu cade!".

Scena privita de mesenii din casa lui Grigore pare desprinsa din filmele cu naufragii in care capitanul refuza sa-si abandoneze nava ce se scufunda. Infipt bine cu picioarele in pamant, Marinache isi sustine cu disperare cortul in acordurile muzicii tiganesti. Ploaia e torentiala, iar vijelia matura totul in cale, inclusiv un acoperis mai subred. Cu toate astea, cortul nu cade. Se clatina, trosneste, dar nu cade.

Nevasta lui Marinache care, de o buna bucata de vreme, se roaga in fundul curtii, priveste spre cer, vede norii ce trec ca gandul, ploaia care incepe sa se rareasca si izbucneste in lacrimi: "Multumesc, Doamne, multumesc!". Apoi se duce, isi saruta barbatul si prinde la loc cele cateva foi de cort desprinse. Cum intr-un sfert de ceas vantul a stat si uraganul a trecut, mesenii sunt poftiti de la microfon de Jean Pericol sa-si reia locurile la mese. Iar ei nu stau prea mult pe ganduri. Se serveste imediat un supliment de tuica si oamenii uita in scurt timp prin ce au trecut. Nasul, ce si-a schimbat intre timp hainele ude, baga mana in buzunar si face o dedicatie mirilor, iar nasa iese la joc si conduce hora. Petrecerea se anima din nou, mancarea si bautura curg garla, toata lumea e fericita si se pregateste de sarmale, friptura si ce mai urmeaza. Petrica Grigore, socrul mic, se duce direct la Gica Marinache, omul cu cortul, ii umple paharul si-i multumeste din tot sufletul: "Mersi mult, Gica! Mare esti! Ai facut un cort pe cinste!". Gica se umfla atunci in pene, da paharul pe gat, se scutura din tot corpul si zice: "Petrecerea continua! Ia mai pune-mi unul, si sa dea Dumnezeu sa mearga bine darul!".

 

Din aceeasi categorie:

Pericol pentru blândul Ben

Pericol pentru blândul Ben

E sambata si e o zi superba. Soarele straluceste, pasarea ciripeste, vantul racoreste. In oras e mare agitatie. Copii, adolescenti, oameni maturi, cu ...

Citeşte mai mult...

De ce nu merge nimic în țara asta

De ce nu merge nimic în țara asta

Haita controlorilor, compusa din cinci indivizi destul de tineri, dar foarte entuziasti, ataca. Se imprastie la cele trei usi ale troleului 85 si urca...

Citeşte mai mult...

Teroarea neagră

Teroarea neagră

Batrana Ioana Dragnea este o pensionara dolofana, dar vioaie. La cei 65 de ani sai, ea este genul de femeie activa, gospodina desavarsita, despre care...

Citeşte mai mult...

Mântuire prin suferință

Mântuire prin suferință

O noua zi caniculara se profileaza pentru bucuresteni: e de-abia ora 8.00 si sunt 25 de grade. Pe Sos.Mihai Bravu, cativa muncitori trudesc la inlocui...

Citeşte mai mult...

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Viaţa noastră Nuntă la cort