- N-a zis nimic, ca nu a raspuns.
- Ar fi trebuit sa insisti.
- Asa am si facut. Am insistat, am insistat si am tot insistat pana cand mi s-a raspuns.
- Da?! Si mai bine. Si cum si-a motivat intarzierea?
- Nu si-a motivat-o in niciun fel, fiindca nu a raspuns ea.
- Dar cine?
- Un tip.
- Ce tip?
- Unul, Giani.
- Giani Kirita?
- Nu, nu era Kirita. Era alt Giani, unul pe care nu il cunosc.
- Si ce voia?
- Pai, nu voia nimic, ca eu sunasem.
- Nu conteaza. Ce-a zis cand s-a pomenit cu tine pe fir?
- A zis sa uit numarul acela de telefon, daca vreau sa mai apuc Pastele in viata.
- Pai, mai sunt doar doua saptamani si ceva pana la Paste.
- Stiu asta.
- Stim ca stii, dar voiam sa punctam ideea. Deci te-a amenintat ca te omoara. Si tu ce-ai facut? Ar fi trebuit sa reclami la Politie.
- Aiurea! Nu se baga Politia la chestiuni dintr-astea marunte.
- Dar o amenintare cu moartea nu este deloc o chestiune marunta. Dimpotriva, este ceva cat se poate de serios, care se pedepseste cu ani grei de inchisoare.
- Bine, bine, si eu pe cine sa reclam? Pe un om pe care nu l-am vazut niciodata? Mi-am inchipuit ca e vreun golan care i-a furat telefonul Luizei mele si am continuat sa astept.
- Dar ca Luiza ta are un cordaci, cu care era cand ai sunat tu, iar ala, nervos ca l-ai intrerupt de la ce facea, a raspuns in locul ei, nu te-ai gandit?
- Mda... cade Cristian din nou pe ganduri. Nu m-am gandit la asta. Aveti dreptate. Dar tot nu cred ca Luiza mea e una dintr-alea...

"Stii vorba aia: «Unul cu malaiul, altul cu vatraiul»? Tu esti cel cu malaiul...”

Cazul lui Cristian nu este unul deosebit. Ca el sunt multi altii. Prins din tinerete cu invatatura, responsabilizat peste masura de catre parinti, a omis perfectionarea laturii sociale, sfarsind prin a deveni un handicapat sexual. Din cate ne spune, inaintea Luizei sale a mai avut trei prietene, dar cu niciuna nu a ajuns la asternut. Ni se pare foarte clar ca nu va ajunge nici cu aceasta, asa cum ni se pare la fel de clar ca respectiva nu va veni la intalnire.

- Cristi, hai sa o luam altfel, incepem o utima sarja de intrebari. Ce faci daca, totusi, Luiza ta nu vine la intalnire?
- Nici nu vreau sa ma gandesc la asa ceva, ne raspunde baiatul, adoptand o figura de individ mai fanatizat decat minerii chemati de nea Nelu la Bucuresti, sa-i salveze pielea cand voiau sa-l dea jos poporul.
- Bine, dar nu poti nici sa stai aici toata ziua, ca un fraier.
- Ba pot.
- N-ar fi mai bine sa mai incerci un telefon? Sau, stii ce? Da-ne noua numarul fetei si o sunam noi, de pe numar necunoscut, sa vedem daca ne raspunde. Ce zici?
- Nu stiu ce sa zic... Parca nu as face asa ceva. Sa nu cumva sa creada ca o controlez, ca pun presiune pe ea, si sa se supere pe mine...
- Asta e buna! Dupa ce te lasa sa astepti doua ore in strada, tot ea se supara ca o suni sa ii ceri socoteala? Mai, Cristi, de unde ai aparut tu? Pe ce lume traiesti?
- V-am spus doar: sunt din Focsani si locuiesc in caminul studentesc.
- Da, asa e, ne-ai spus... Spune-ne acum altceva. De ce se poarta Luiza asa cu tine?
- Cum asa?
- Asa frumos...
- Fiindca e o fata delicata, care stie sa aprecieze delicatetea altora.
- Oho, de asta nu ne indoim... Chiar ca stie. Cadouri i-ai luat?
- Da.
- Multe?
- Destule, zic eu.
- Cam cat ai bagat in fundul ei anul de cand sunteti impreuna, fara sa fi facut sex?
- N-am stat sa socotesc, dar asa, la un calcul sumar, vreo cinci sute de lei lunar, adica vreo sase mii in total.
- Atatia bani ai cheltuit cu ea, si nu a acceptat sa deveniti intim?
- Da.
- Si tot continui sa sustii ca e iubita ta?
- Da.
- Ai auzit de vorba aia: «Unul cu malaiul, altul cu vatraiul»? Ti se potriveste perfect. Doar ca, din pacate, tu esti cel cu malaiul. Hai, da numarul incoace, s-o sunam pe Luiza ta, sa vedem daca mai vine azi.
- Bine, bine...

Cristian ne indica numarul de telefon al Luizei sale. Formam si comutam pe speaker. De dincolo raspunde o voce feminina, draguta, catifelata. Ii explicam ca poate castiga o suta de mii de euro la tombola primaverii tomnatice, daca trimite o mie de SMS-uri la o mie de numere diferite, ne injura cat se poate de delicat, inchide si cu asta basta. Ne intoarcem la clientul nostru.

- Cum e, Cristi? Era vocea ei?
- Da, da. Era chiar ea, Luiza mea, ne raspunde cu glasul gatuit. Nu pot sa cred. Mai inainte raspunsese Giani.
- Giani, care-i toaca banii...
- Care bani?
- Pe care ii pompezi tu in Luiza ta. Orice nas isi are nasul, nu stii asta?
- Ba da... cade, o data in plus, Cristian pe ganduri. Nu m-am gandit la asta. Aveti dreptate. Dar tot nu cred ca Luiza mea e una dintr-alea...

Ne despartim de Cristian cu bucuria de a ne fi facut treaba, dar in acelasi timp cu regretul ca ne-am facut-o pe spatele unui amarat al soartei. Il lasam vorbind singur, asa cum vorbesc toti fraierii de teapa lui. Poate sa stea acolo o saptamana, ca nu ne mai intereseaza. Prostia se plateste. Speram ca macar sa invete ceva din lectia primita. Dar instinctul ne spune ca nu o va face. Va iesi Luiza din scena si va aparea o alta, care ii va toca nu sase sute, ci sase mii pe luna.

ADAUGA COMENTARIU

Din aceeasi categorie:

Mizantropii

"Daca eram baiat destept, nu ajungeam sa vand ziare..."

Ne aflam la Gara de Est, in asteptarea unui microbuz care sa ne duca la rudele din Slobozia. I...

Citeşte mai mult...

Vampirii

"Cu nasul asta mare, femeile ma gasesc teribil de atragator!"

Prin Capitala bantuie tot felul de indivizi, cu infatisari mai mult sau mai putin placute...

Citeşte mai mult...

Explozivii

"Am primit detonatia in plin!"

"Lasa-ma, ca ma indispui!"; "Iar tu ma calci pe nervi!"; "Du-te mai incolo, ca m-ai suparat!". Suntem in Pitesti si asis...

Citeşte mai mult...

Încuiații

"Sunt genul de om retras, care nu antureaza cu oricine..."

Nu aveam de gand sa vorbesc cu cineva, nici sa scriu ceva. Eram chiar grabit si ocupat. Dar ...

Citeşte mai mult...