gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Sun23062024

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Taximetriştii

Evaluare: / 1
1
Index
Taximetriştii
Pagina 2
Toate paginile

"Iubirea e ceva mult mai profund decat un petec de hartie..."

A nins puternic, e zapada depusa in strat gros pe carosabil, asa incat populatia este sfatuita sa renunte la masinile proprii si sa se orienteze catre mijloacele de transport in comun. Ne aliniem recomandarilor autoritatilor si sunam la o companie de taximetrie. Peste zece minute comanda ne este onorata, iar masina ne asteapta in fata blocului. La volan e Florin, un reprezentant tipic al generatiei tinere.

- Noroc!
- Noroc! Unde mergeti?
- Mergem la Casa Presei, dar, daca nu te deranjeaza, o sa facem un ocol in drum. Tu da-i bataie, ca te indrumam noi pe parcurs.
- Cum doriti. Nu ma deranjeaza deloc. Cu cat mai mult, cu atat mai bine.

- Astea sunt vorbe care se aud mai degraba din gura femeilor...
- Hahaha... Aveti dreptate, nu am fost atent la ceea ce am spus.
- Sau poate nu te pricepi la femei...
- Eu?! Eu, sa nu ma pricep la femei? Glumiti. Am avut prima femeie la 14 ani. De atunci pana acum le-am pierdut numarul.
- Daca e asa cum spui, atunci meriti felicitari. E lumea plina de tineri frustrati, care se masturbeaza ani in sir pana ajung sa gaseasca una care sa le cedeze.
- O fi, dar lumea aia nu e lumea mea. Eu, cum am zis, am gasit destule care sa-mi cedeze. De la treizeci incolo am incetat sa le mai contabilizez. Dar cred ca am depasit o suta jumate.
- Interesant. Esti un adevarat performer. Dar cati ani ai?
- 29.
- Multi inainte! Asta inseamna ca ai posedat, in medie, zece partenere pe an. Adica aproape una pe luna. Nu se poate spune ca esti prea statornic.
- Ba sunt. Traiesc cu aceeasi femeie de zece ani.
- Cum adica traiesti? Esti insurat cu ea?
- Nu, dar suntem impreuna de zece ani. Avem si doi copii, un baiat de 6 ani si o fata de 4.
- Sa va traiaca, sa ii vedeti la casa lor. Dar nu ne e prea clar: daca sunteti impreuna de zece ani, de ce nu v-ati casatorit? Nu merita, fata, sa o iei de nevasta?
- Nu-i vorba de asta, dar ideea mea e ca baza relatiei dintre doi oameni nu sta intr-un petec de hartie. Aia e doar o formalitate. Iubirea e ceva mult mai profund.
- Asa o fi, dar stii cum sunt fetele: vor sa se puna la adapost, sa aiba siguranta zilei de maine. Unele dintre ele, mai tupeiste, merg pana intr-acolo incat pretind sa imbrace rochia alba de mireasa.
- Am auzit si eu asta. Sunt chiar absurde. Niste caraghioase, sa nu le spun altcumva...
- Poti sa le spui cum vrei, nu ne deranjeaza.
- Atunci le spun: niste patachine! Asta sunt, niste patachine.
- Bun, acum ca am lamurit-o pe asta, hai s-o lamurim si p-aialalta. Daca tu esti impreuna cu mama copiilor tai de zece ani, dar ai o noua partenera la circa o luna, asta, cum ai da-o si ai intoarce-o, se traduce in infidelitate.
- Da, si?
- Nu ai mustrari de constiinta?
- De ce-as avea? Avem incheiat vreun contract de fidelitate? Nu. Fiecare e liber sa faca ce vrea. Oamenii sunt niste animale, cu pornirile si simtirile specifice animalelor. Diversitatea e una dintre acestea. Eu nu am auzit pana acum de un dulau care sa ii fie fidel catelei sale.
- Bine, Florin, dar nu te deranjeaza sa stii ca femeia ta se culca si cu alti barbati?
- Nu se culca.
- Cum, nu? Tocmai ai zis ca fiecare e liber sa faca ce vrea.
- Asa am zis, si asa e, dar ea nu se duce cu nimeni in afara de mine. E constienta ca, daca ar face-o si as afla, as omori-o in bataie.
- Te stie de frica?
- E putin spus.
- Si te bucura sa stii asta?
- Ma linisteste.

 


 

"In ziua de azi, daca ai bani, poti rescrie adevarul..."

Ajungem la Obor, unde facem o mica escala, pentru a ne prezenta omagiile bahice maestrului caricaturist Mihai Matei. La coborare, taximetristul Florin ne spune sa nu se grabim, ca nu pleaca nicaieri. Lucru de care, de altfel, suntem siguri, cata vreme nu i-am achitat costul calatoriei. In timp ce ne indepartam de masina, il privim discret peste umar. Constatam, nu fara suprindere, ca, de la departare, Florin arata altfel; arata a ceea ce in popor se numeste "un tipt bine".

- Gata, Florin. Da-i bataie! ii spunem la revenire.
- Incotro, acum? ne intreaba in timp ce urneste masina din loc.
- Mergem pana la Gara, iar de acolo direct la Casa Presei.
- Sunteti cumva ziaristi?
- Oarecum. Dar de ce?
- Ma gandeam, asa, ca, daca erati, imi luati si mie un interviu...
- Ca ce chestie? Ai ceva senzational de declarat? Vreun secret nestiut de nimeni, despre vreo vedeta autohtona, cu care sa iesi pe tapet?
- Nu, dar, daca e nevoie, pot inventa.
- De inventat, putem inventa si noi. Ne intereseaza adevarul.
- Sunteti naivi. Pe cine mai intereseaza adevarul in ziua de azi? Mori cu adevarul in brate si nu se uita nimeni la tine. Ce e important si conteaza, e banul. Daca ai bani, poti rescrie adevarul.
- Da, dar acela nu mai e adevar. E doar o minciuna imbracata in hainele adevarului. O masca.
- Cum ziceti voi. Dar nu ma convingeti. Banul e ban si face diferenta. Dintotdeauna a facut-o, dar acum o face mai decisiv decat oricand. Daca ai bani, poti avea orice. Tin minte o faza cu J.R. din «Dallas». Era unul care nu voia sa ii vanda o firma sau ceva de genul asta. Iar el i-a zis asa: "Totul are un pret. Spune cat vrei!" Si ala a zis pretul, si el i-a cumparat firma. S-a confirmat: ai bani, ai orice.
- Teoretic, asa e. Dar, uite ca, desi e putred de bogat, Becali e bagat la arest si nu-si poate cumpara libertatea. Si Nastase la fel. Si ca ei mai sunt multi.
- Aici e deja alta poveste. Degeaba ai bani, daca nu te duce mintea ce sa faci cu ei.
- Vrei sa zici ca Becali e prost? Doar are la activ afaceri de sute de milioane de euro.
- O avea, dar pentru mine tot un prost ramane. Daca nu era, nu zacea in puscarie. Credeti ca altii nu fura? Ohoooo... Nu e unul din cei de sus, fie ei parlamentari, ministri, primari sau alt soi de demnitari, care sa nu fure. Doar de aia se baga in politica, nu? Atata doar ca sunt baieti destepti si isi sterg urmele. Prostul de Becali nu si le-a sters.
- Crezi ca ar merita sa fie gratiat?
- Nu.
- De ce?
- In primul rand ca prostia se plateste, iar el trebuie sa simta asta pe pielea lui. Iar in al doilea ca, daca i-ar da lui drumul, s-ar ridica o multime cu aceeasi pretentie. Ar iesi nebunie.
- Totusi, omul a ridicat biserici, a ajutat oameni sarmani, a facut milostenie...
- Cu ce? Cu bani de furat? Mersi, asa poate face oricine.
- Poate, dar nu face.
- Mai face lumea, atata doar ca nu se lauda cu asta. Adevarata milostenie se face in ascuns, nu cu televiziunea dupa tine.
- Dar esti pornit rau pe omul asta... Ai cumva vreun meci personal cu el? Esti dinamovist?
- Glumiti. Cum sa fiu dinamovist? Sunt taximetrist, deci sunt rapidist.
- Ni se pare firesc. Daca tot ai adus vorba de Rapid, de Copos ce parere ai?
- Ce parere sa am? Un hot si-un mafiot, la fel ca Becali si ca ceilalti patroni de cluburi; unul dintre cei mai mari, daca ne gandim numai la teapa data cu afacerea «Loteria Romana». Atata doar ca a fost destept si s-a pus la adapost. Iar cand a simtit ca se impute rahatul, a tras pe dreapta: a vandut clubul si acum isi vede in liniste de treburile lui.
- Ce i-ai spune daca te-ai intalni acum fara in fata cu el?
- Ce sa-i spun? Sa se duca in aia ma-sii, ca a ruinat cel mai frumoasa echipa, cu cea mai frumoasa galerie, din tara. Si i-as trage cativa pumni in fata, sa ma tina minte.
- Dar lui Arpad Paszkany, patronul lui CFR Cluj?
- Paszkany? Alt mafiot. Un bozgor nesimtit, care a nenorocit fotbalul romanesc, umplandu-l de portughezi, africani si alti fomisti ai planetei, care vin in Romania pentru un castron de ciorba si le iau locurile in echipe alor nostri. L-as injura si pe el de ma-sa, i-as da un sut un fund si l-as trimite inapoi la el, in Ungaria, de unde a venit. Si pe el si pe tarfa aia mica, cu care umbla.
- Care tarfa?
- Una, Anamaria si nu mai stiu cum, bozgorita si ea, in orice caz, cu doua'j'de ani mai tanara decat el. L-a facut pustoiaca de comanda, de si-a lasat ala nevasta si copiii pentru ea. Da' nu-mi pare rau, ca a meritat-o. Bine i-a facut!
- O stii pe tipa? Cum arata?
- O stiu din ziare. E ca lumea. Marfa de calitate. Si, credeti-ma, ma pricep la asa ceva. Bate la pas ceea ce pe aici, pe la noi.
- La cine te referi?
- La curvistinele bucurestene.
- Le cunosti?
- Ohooo... Si inca cum? Nu e zi in care sa nu duc vreuna la client.
- Ce client? Si de ce?
- Dintr-ala cu bani adevarati, nu cu maruntis. Sa-i traga la poarta, ca tot am vorbit noi de fotbal pana acum. Ca doar nu s-o duce sa-i recite din Minulescu...

"Dragostea de frate nu se compara cu nicio altfel de dragoste..."

Pana sa ajungem la Gara de Nord, ne intretinem in continuare amical cu Florin, care se dovedeste un tip deschis, de gasca, bine informat in chestiunile zilei si plin de malai. Asta fiindca, spre deosebire de alti colegi de breasla, care muncesc zi si noapte numai pentru a-si asigura traiul zilnic, se descurca bine, avand o serie de clienti "seriosi", din mediul select al prostituatelor si lautarilor manelisti, care apeleaza la el ori de care ori au nevoie de promptitudine si discretie.

- Florin, dar cum ai reusit tu sa iti formezi clientela asta? il intrebam dupa ce ne intoarcem de unde avuseseram treaba.
- Drept sa va spun, nu eu am format-o, ne raspunde el fara jena. Reteaua am preluat-o de la Calin, frate-meu mai mare, care acum e afara, sofer pe tir.
- Sofer de tir? Meserie grea, dar frumoasa si banoasa. Nu te bagi si tu?
- Nu inca. Dar pe viitor asta intentionez. Deocamdata astept sa se aranjeze Calin, sa poata sa ma traga dup el.
- Emotionanta grija aceasta fraterna a lui Calin.
- Da, da... E reconfortant sa stii ca ai pe cineva apropiat care te sprijina in cariera, cum il am eu pe Calin. Dar la fel poate spune si Codrin, fratele mai mic, caruia am sa-i predau stafeta cand am sa trec pe tir.
- Aaa, ai si frate mai mic? Minunat.
- Da, pot spune ca am fost rasfatat de soarta. Dragostea de frate nu se compara cu nicio altfel de dragoste.
- Intr-adevar, asa e. Ne-am convins de asta pe propria piele. Si cand preconizezi sa predai stafeta?
- Peste vreun an, asa.
- Eh, mai e ceva timp. Cine stie, poate apare vreo urgenta si ne mai intalnim pana atunci. Daca te sunam, sa ne duci si pe noi unde avem nevoie, ne servesti?
- Numai sa sa nu ma sune vreun manelist in acelasi timp... Ca stiti, banul are intotdeauna prioritate.
- Stim, stim. E vechea povestea: cu banul poti cumpara orice...
- Corect.
- Nu inseamna asta ca, daca iti dam mai mult decat manelistul, il lasi pe el pentru noi?
- Ba da. Dar nu cred ca se va intampla asta.
- Noi suntem siguri. Voiam numai sa punctam ideea.
- M-am prins. Sanatate, numai bine!
- Ura!

Ajungem, intr-un final, la Casa Presei si ne despartim de taximetristul Florin, care intre timp primise un apel urgent de la un tigan si se grabeste sa onoreze comanda. Chiar ii merge bine treaba, nu ne-a mintit. Atata doar ca sta foarte mult timp plecat de acasa, ceea ce, la o adica, poate fi privit drept un alt avantaj al meseriei. Una peste alta, pana la urma ne-a prins bine ninsoarea asta. Abia am mai aflat si noi cum pun problema unii dintre tinerii din ziua de azi. Iata, asa o pun.

Din aceeasi categorie:

Satisfăcuții

Satisfăcuții

"Am planuit o iubire mistica, la limita dintre placere si durere"

O zi splendida de primavara bucura sufletele reporterilor "Vechea poveste", iesiti la...

Citeşte mai mult...

Îndrăgostiții

Îndrăgostiții

"Mai apoi are sa apara placerea, care are sa copleseasca durerea..."

Continuam periplul nostru prin mintile si sufletele tinerilor din ziua de azi cu u...

Citeşte mai mult...

Taximetriştii

Taximetriştii

"Iubirea e ceva mult mai profund decat un petec de hartie..."

A nins puternic, e zapada depusa in strat gros pe carosabil, asa incat populatia este sfa...

Citeşte mai mult...

Glumeţii

Glumeţii

"Diferenta dintre rosu si roz consta in culoare..."

Ne aflam pe Transfagarasan, cazati la una dintre frumoasele si cochetele cabane de la poalele munti...

Citeşte mai mult...

Tinerii de azi Taximetriştii