gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Fri17082018

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Om de grotă

Evaluare: / 0
1

In metroul care circula intre Titan si Gara de Nord se urca, pe la orele amiezii, un jerpelit cu barba lunga si picioare scurte. Tipul e genul de om fara casa si masa, nascut si crescut pe strada. Pare bland si nu face rau nimanui, atata doar ca miroase groaznic. Miasmele imprastiate de bietul amarat sunt mai mult decat insuportabile, astfel incat nu e de mirare ca instantaneu se face liber langa el. Asezat pe un scaun, tipul beneficiaza astfel de o bancheta intreaga, intrucat ceilalti s-au sculat si au intins-o de acolo. O cucoana stilata, cu pretentii de femeie fatala, refugiata in celalalt colt al vagonului, isi trage gulerul din blana de vulpe la nas si se plange: "Vai, e dezgustator! Emana niste izuri teribile!"

Unul de langa ea, genul de individ autodidact, aproba si completeaza: "Da, doamna, asa este! Imaginile olfactive pe care le ofera acest specimen sunt insuportabile! E un cosmar!", iar doi tineri mistocari, cu aer de studenti restantieri, pun punctul pe i: "Asta e om de grota! Uitati-l pe omul de grota!"

Complet rupt de realitate si posesor al unei priviri tampe, insul nu reactioneaza nicicum. Scoate din buzunar o bucata de mamaliga si, rupand cate putin cu varfurile degetelor, incepe sa manance linistit. Trenul avanseaza, opreste in statii, dar situatia nu se schimba. Calatorii se tin cu mainile de nas si "omul de grota" mananca firimituri de mamaliga. De-abia cand, la Piata Unirii, se urca in vagon un betiv, lucrurile se precipita. Alcoolicul, imbracat modest, dar decent, de-abia se tine pe picioare si nu e de mirare ca, odata pornit trenul din statie, se dezechilibreaza si cade pe bancheta, langa mizerabil. Acesta il simte, se intoarce spre el si il priveste lung. Fara sa scoata o vorba, ii intinde mamaliga. Celalalt se uita crucis la el, rupe un colt de mamaliga si, la randul lui, incepe sa haleasca, apoi scoate la iveala o sticla de rachiu din care trage un gat zdravan. Se scutura din tot corpul de parca l-ar fi trecut un fior cumplit, dupa care ii paseaza jigaritului alcoolul. Acesta il accepta; pune sticla la gura si in cateva clipe o goleste.

Bulversati de ceea ce vad, unii pasageri uita sa mai coboare, iar altii pur si simplu se razgandesc: raman in vagon sa vada ce se intampla. Si se intampla ca sub efectul rachiului, amaratul e apucat de un tremur nervos necontrolat. Scapa restul de mamaliga din mana, face spume la gura si ochii ii ies din orbite. Scoate cateva sunete nearticulate, imposibil de reprodus si, intr-un final dramatic, dupa ce ii tasneste sangele pe nas, se prabuseste pe podea, moment in care cineva striga isteric: "Ajutor! Moare aici, asta moare aici!" Nimeni insa nu indrazneste sa se apropie de cel cazut si aflat in agonie. Mirosul, dar si teama, ii tin pe toti departe, astfel ca ajutorul nu vine.

Totusi, urletele calatorilor au darul de a-l trezi oarecum la realitate pe betiv, care constientizeaza, in sfarsit, ca celalalt se afla in stare critica. "Isi inghite limba!" observa cucoana stilata, "Uitati-l cum isi inghite limba!" Si acesta e momentul in care cel alunecat pe panta lui Bachus actioneaza: se repede la "omul de grota", ii baga doua degete pe gat si, cu o miscare surprinzator de precisa, ii trage limba afara. Dupa care ii da dupa palme usoare, ii sterge cu o batista sangele scurs din nas si, desi de-abia se tine el insusi pe picioare, il ajuta sa se ridice. Cum metroul tocmai opreste in statia Eroilor, cei doi ies tarandu-se din vagon si lasa o lume intreaga cu gura cascata.

Noii calatori nu stiu ce s-a intamplat si se agita sa prinda locuri pe bancheta ramasa libera. O femeie bucalata si plinuta ajunge prima si ocupa un scaun, dar dupa o clipa simte mirosul groaznic ce persista inca. Se intreaba retoric: "Doamne, ce miroase aici?", isi face aer cu un ziar si incearca sa-si ascunda greata. De alaturi, oarecum amuzat, ii raspunde un adolescent simpatic: "Parca miroase a mort!" Si pufneste in ras. Apoi, cand nici el nu mai poate suporta, spune pe un ton categoric: "Aici a fost un om de grota! Sigur a fost un om de grota!" Si, cu mana la nas, o rupe la fuga fara sa priveasca in urma...

 

 

Din aceeasi categorie:

Cumpăna dificilă

Cumpăna dificilă

Unic fiu al unei familii de intelectuali, Marc Savoiu a beneficiat de o educatie aleasa si de o grija exagerata din partea parintilor. Crescut, vrand-...

Citeşte mai mult...

Scorpia

Scorpia

In zona ansamblului de blocuri "Hatisului", copiii sunt toti buni prieteni, au gasca lor si se distreaza grozav. Dintre ei insa, unul este, de la o vr...

Citeşte mai mult...

Hărţuire nemiloasă

Hărţuire nemiloasă

Sunt orele amiezii, in care metroul bucurestean nu este foarte aglomerat. Intr-unul din vagoane, pe doua scaune sunt asezate doua gagici cu varste cup...

Citeşte mai mult...

Întâlnirea

Întâlnirea

Tramvaiul 46, venind dinspre Gara de Nord, opreste la Dorobanti, si in vagonul al doilea urca un barbat cu ochelari, la costum si cravata, care ocupa ...

Citeşte mai mult...

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Pe uliţele oraşului Om de grotă