gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Thu23012025

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Nea Costică a murit fericit

Evaluare: / 2
1

Terasa "Foisor" e, intr-o zi de sambata, luna martie, la ora 11.00, aproape plina. E o zi frumoasa de primavara si multi oameni au iesit sa se bucure de ea. Unii mananca mici, altii beau bere, unii isi incearca norocul la casa de pariuri sportive de alaturi, iar altii stau pur si simplu la taclale. Printre cei preocupati de meciurile de fotbal este si un batran la vreo 65 de ani, slabut de felul sau, imbracat intr-un fas verde si cunoscut in cercul restrans al pariorilor drept "nea Costica".

El a venit, a salutat cativa amici, si-a luat cupoanele de joc, un suc si s-a asezat la o masa. A studiat ce a studiat meciurile, zicandu-le prietenilor: "Astazi le-o fac! E ziua mea azi! Imi scot toti banii pierduti aici!" si, cam pe la ora 12.00, obosit si batut de soare, a adormit.

La putin timp dupa aceasta, de nea Costica se apropie un alt jucator, cerandu-i sa vina sa se aseze la masa lui. Vede insa ca batranul nu-i raspunde si atunci le spune celor din jur: "Ia uitati-va la nea Costica ce mult gandeste! Pai, daca le judeca prea mult, tocmai d-aia nu castiga!" Si incepe sa rada. Ceilalti se amuza la randul lor si aproba ca asa e, d-aia nu castiga omul, iar el il bate pe umar: "Scoala, nea Costica, ca mai e putin si incep meciurile!"

Dar nea Costica nu se scoala. Barbatul il mai smuceste o data, dar in zadar. Atunci se uita mai atent la batran si vede ca are corpul lasat pe o parte, capul cazut pe umarul stang si sapca alunecata pe ochi; pixul i-a scapat pe cuponul de joc, iar la fata e cam vanat. Speriat, omul isi duce mainile la cap, face ochii mari si sopteste: "A murit nea Costica!" Consumatorii de la celelalte mese, grataragiii si cativa trecatori curiosi se aduna imediat in jurul mesei la care batranul parior e inert. Figura senina, de om impacat cu sine, nu pare a unui mort. Cineva chiar spune: "Pare foarte fericit. A murit fericit!", dar altcineva se apleaca, ii cauta pulsul si-l contrazice: "N-a murit! Traieste! Are puls!" O femeie mai lucida striga: "Salvarea! Chemati Salvarea!" si un barbat fuge la telefon. Restul raman pe loc si se uita la el cu stupoare. Nimanui nu-i vine sa creada ce vede: "Cum e posibil? Cum sa moara nea Costica?"

Dar, din pacate, e posibil. Desi vizavi, la nici douazeci de metri, e un spital, iar putin mai sus, la vreo cincizeci, e un altul, nimanui nu-i trece prin cap sa cheme un doctor. Toti asteapta Salvarea, care nu mai vine. O batrana care locuieste in apropiere isi da seama ca omul e pe duca si da fuga pana acasa. Aduce o lumanare, o aprinde si o pune pe masa, intr-un pahar. Dupa un timp, apare un echipaj de la Politia Rutiera, apoi, pe rand, ajung Salvarea, Procuratura si, in final, IML-ul. Se constata, oficial, decesul lui nea Costica, iar corpul sau este ridicat din scaun, pus pe o targa si bagat in duba. Un ospatar curata masa, ia lumanarea si le zice celor adunati: "Gata, s-a terminat! Nu mai e nimic de vazut!"

Incet-incet, curiosii se indeparteaza. Ramand doar clientii fideli, pariori cu vechi state de plata, care se aseaza la mesele lor si incep sa comenteze. "Vezi, Marine, cum moare omul? Acum e, acum nu mai e!" zice un barbat puternic impresionat. "Vad, Vasile, vad! Asta e viata, o mare curva!", ii raspunde un comesean, apoi, ca la un semnal, toti cei patru de la masa ridica halbele, varsa cate o picatura pe jos si spun: "Pentru nea Costica! Sa fie primit! Odihneasca-se-n pace!"

 

Din aceeasi categorie:

Cel ce îl are pe dracu' în el

Cel ce îl are pe dracu' în el

In micul parc Morarilor din cartierul Pantelimon se strang, seara de seara, cam unii si aceiasi oameni ce formeaza cateva grupuri distincte. Astfel, p...

Citeşte mai mult...

La o băută cu Grigore Vasiliu-Birlic și Louis de Funes

La o băută cu Grigore Vasiliu-Birlic și Louis de Funes

Pe strada A.I. Cuza trec, bine dispusi, doi barbati destul de "afumati". Au in jur de 50 de ani si, in timp ce canta romante, se tin unul pe celalalt ...

Citeşte mai mult...

Hărţuire nemiloasă

Hărţuire nemiloasă

Sunt orele amiezii, in care metroul bucurestean nu este foarte aglomerat. Intr-unul din vagoane, pe doua scaune sunt asezate doua gagici cu varste cup...

Citeşte mai mult...

SIDA circulă şi cu autobuzul

SIDA circulă şi cu autobuzul

“Cardul la control!” Cea vizata e o roscata dura, dar dura rau de tot. Atat de dura incat primul cuvant ce-ti vine in minte cand o vezi e «SIDA». Se c...

Citeşte mai mult...

Pe uliţele oraşului Nea Costică a murit fericit