De o vreme incoace, m-a lovit, in mod inexplicabil, cheful de teatru. Din pacate, insa, nu a mai lovit pe nimeni altcineva din cercul de cunoscuti, asa incat merg singur. Abia ca pot sa fac ce vreau si nu sunt deranjat de intrebarile celor care ma vad ducand sticla cu bautura la gura. Asa cum s-a intamplat in urma cu vreo luna, cand, intrand la o comedie atat de cunoscuta incat sala era aproape goala, am avut surpriza sa constat ca spectacolul adevarat se desfasura in sala, in vreme ce oamenii de pe scena erau ei insisi spectatori.
Cu tot acest spectacol din jur, ma plictiseam rau. Noroc cu sticla de care va spuneam si cu vantul de afara, ca altfel as fi parasit de mult sala. Ba, la un moment dat, cand golisem mai mult de jumatate din ea, eram chiar hotarat de plec. Vazusem o tipa misto sarutandu-se cu o nasolie de barbat, si chestia asta m-a scarbit. Cum poate o femeie frumoasa sa sarute un barbat urat, asta nu am inteles-o niciodata. Invers, mai treaca-mearga, daca tipa compenseaza cu sani, craci si fund; dar asa, e chiar dezgustator. Drept pentru care, nemaiputand suporta scarbosenia, m-am ridicat in picioare, sa ies. Si ce credeti ? Chiar atunci l-am vazut pe Misu, prietenul si fostul meu coleg de serviciu, pe care nu-l intalnisem nici mai mult, nici mai putin de cu o seara inainte, cand ne imbatasem impreuna la nunta unui papagal comun. Era la numai doua randuri in fata, singur-singurel, ca si mine. Asa ca i-am aruncat, firesc, o aluna in cap si l-am facut sa se intoarca. Si, cum s-a intors, i-am facut semn sa vina sus. Si asa incepe povestea despre adultera din titlu.
"La ce te uiti, Misule ?", il iau eu direct, ca intre prieteni buni. "Ca la piesa sunt sigur ca nu te uiti..." Ma priveste cu un aer sugubat, de parca ar sti ceva ce nu stiu si imediat imi confirma asta : "Stiu ceva ce tu nu stii !" Ridic din sprancene, in sensul intrebarii, si ii fac semn sa continue. Ceea ce si face: "Ii vezi p-aia doi care se pupa?" E vorba de frumoasa si uratul pe care ii remarcasem mai devreme si care erau pe cale a-mi intoarce stomacul pe dos. Ii fac semn ca da, ii vad. "Tipa e cumnata-mea !". Ma uit cu mai multa atentie la ea, de parca, daca ea ar fi fost cumnata lui Misu, asta ar fi insemnat mare lucru pentru mine. Nici vorba de asa ceva. Arata ca o tipa misto, e drept, dar ca una misto si atat, nu deosebit de misto. Apoi imi indrept din nou atentia catre tip. "Aoleu !", ii zic lui Misu. "Sa nu-mi spui ca asa arata frate-tau..." La care Misu arunca bomba: "Tocmai asta e buba, ca nu e el."
Au urmat explicatii. Cica fratele lui Misu, Liviu, se casatorise in urma cu doisprezece ani. Firesc, din dragoste. Altfel nu ar fi rezistat atat casnicia sa. Nevasta-sa, Carina, e cu zece ani mai tanara decat el, care se apropie de 45. Adica, mai pe romaneste vorbind, are 35. Numa' buna, data-n parg, cum ar zice ardelenii. Copii nu au. Nu au constituit o prioritate in viata lor. Mult mai de pret a fost trairea vietii, adica a clipei. Asa se face ca au ajuns, dupa doisprezece ani, sa fie doi straini sub acelasi acoperis. Misu insa nu stia ca lucrurile sunt atat de la pamant in privinta relatiei dintre ei, incat sa isi permita femeia sa se afiseze cu altul in public. Acum insa a aflat, si asta l-a pus pe ganduri.
"Ce sa fac, omule ?" ma intreaba ducandu-si mana la frunte, teatral. "Sa o omor ? Sau sa o sperii putin doar ? Sau sa o spun lui Liviu ?" Trag un gat zdravan, asa cum se cere cand cineva e pus sa cugete adanc, si cuget adanc. Cu voce tare, dar adanc: "Misule, eu vad numai trei variante aici : ori vorbesti cu el, ori vorbesti cu ea, ori stai in banca ta. Acum, tu faci ce vrei, dar parerea mea e sa nu te bagi." Misu ma asculta, sta putin pe ganduri si, intr-un final, imi raspunde : "Ai dreptate !" "Adica nu te bagi ?", zic eu. "Nu, ai dreptate ca sunt numai trei variante..." Izbuncim amandoi in ras, tragem cate-o dusca, fiecare din sticla sa, si parasim sala. Acesta, ca vorbim in termeni dramaturgici, a fost actul intai. Urmeaza actul al doilea.
Mai trec vreo doua saptamani si ma loveste iarasi dorul ala nebun de teatru. Si, ca un facut, ma duc la aceeasi sala. Si, ca si data trecuta, dau peste amicul meu. "Cum e, Misule, misca?", il iau eu pe dupa umeri, incercand sa aflu daca agatase ceva. "Ce sa miste? De miscare crezi tu ca imi arde mie acum?" imi raspunde arborand un aer trist. "Nemernica aia de cumnata-mea iar il traduce pe frate-meu!" Incerc sa par uimit, desi nu sunt. Mi se pare cat se poate de firesc ca, cine a inselat o data, sa insele si a doua oara. Plus de asta, o observasem pe Carina, cum se numeste parasuta, inca de cand am intrat, zgaita de gatul unuia, altul decat nasolul ala -dar nu departe de el, fizic vorbind-, si care, la adapostul intunericului, beneficia de nurii ei in fel si chip. "Nu pot sa cred, Misule!" ii raspund pe un ton de om cat se poate de afectat, desi in realitate ma doare undeva de frate-sau. Nu ma prea intereseaza pe mine de el, atunci nu vad de ce m-ar interesa de frate-sau, nu? Acum, pe bune! "Eu zic ca e cazul sa intervii, ca tarfa asta face tot cartierul, si boul de frate-tau nu stie!" Un sfat aparent dezinteresat, in realitate ascunzand dorinta de scandal. Vorba aia: intarata-i drace, ca si mie-mi place! Pai, nu? "Du-te peste ea!", il imping de la spate. Misu sta o clipa pe ganduri, dupa care zice: "Ma duc! De data asta nu-mi mai scapa!" Si se duce.
Nu aud ce vorbesc, dar, dupa modul in care gesticuleaza, intuiesc. Ce se intampla nu e deloc bine pentru Misu. Nu vreau sa lungesc povestea, ca sa va pun nervii la incercare si sa plecati inainte de caderea cortinei, dar concluzia e ca dupa vreo zece minute de discutii amiale, fostul meu coleg revine cu un ochi vanat si tinandu-se cu mainile de stomac. "Mi-am luat-o nasol!" imi destainuie el, de parca eu nu as vedea sangele siroindu-i pe fata... "Macar ai facut ceva? Ai convins-o sa se faca femeie de casa?", arunc la misto, vrand sa par interesat. "Aiurea", imi raspunde Misu. "Mi-a spus ceva care m-a lasat paf. Cica Liviu e impotent. Nu s-a mai atins de ea de vreo cinci ani..." De data asta chiar raman masca. Ma asteptam la orice, dar ca fratele lui Misu sa aiba probleme de natura sexuala, nu. Daca, insa, e asa, atunci se schimba calimera, iar Carina, din omul rau devine omul bun. Faptul ca nu divorteaza si il suporta asa infirm cum e, face din ea o eroina. Ii spun asta lui Misu, care imi da dreptate, apoi il duc la urgenta, unde ii aplica aia niste copci, pansamente si alte chestii uzuale in cazuri plagilor deschise de genul celor pe care le are el. Terminand toate astea, intru in prima bodega care imi iese in fata si dau pe gat o suta de vodca. Asta fiindca mi se terminase sticluta de acasa, nu de altceva. Si gata si actul doi. Si acum capacul. Sau epilogul, cum se numeste in termeni de specialitate.
Mai trec vreo doua saptamani si iata-ma din nou la teatru. Ca si in datile precedente, cu recipientul dupa mine. Doar ca nu cu cel de vodca, ci cu unul de ceai cu lamaie. De ce schimbarea asta? Fiidca nu sunt singur. Langa mine se afla o tipa misto; si nu doar misto, ci deosebit de misto. E Carina, cumnata lui Misu, pe care am cunoscut-o intamplator, intr-una din serile trecute, la coada la lapte... Va spun cu mana pe inima: tipa asta chiar e speciala. Spontana, vesela, spirituala, e tot ce isi poate dori un barbat intr-o seara racoroasa, de toamna. Iar asta chiar e o seara racoroasa, de toamna. Mai trag o gura de ceai, apoi ii trag ei o sarutare si, cu mana, ii transmit un salut amical lui Misu, care, situat peste cateva randuri, in spate, ramane mut. Si, discret, ii fac semn sa nu se agite, ca situatia e sub control. La finalul reprezentatiei, daca se poate numi asa ceea ce au facut cabotinii aia pe scena, intalnindu-ma cu el la toaleta, il linistesc de tot: "Gandeste pozitiv, Misule ! Decat sa umble cu golanii aia nespalati, si nasoi pe deasupra, mai bine cu unul spalat si dragut, ca mine, nu? Eu, daca te intereseaza, sunt zile in care ma spal si de trei ori pe dinti: dimineata, seara si, uneori, chiar si la pranz..." Misu se uita la mine ca picat din luna, da din mana a lehamite si pleaca vorbind singur. Trag un gat zdravan de ceai, ma clatesc bine in gura si ma intorc la cumnata-sa, scumpa si adorabila Carina...
Din aceeasi categorie:
Perversul
E o perioada nasoala a anului curent. Trebuie depuse declaratiile de venituri pe cel precedent. Nu-mi place, dar n-am ce face; trebuie sa ma conformez...
Lupta
"Nu e nimeni pe strada, ochii tristi sa mi-i vada", zice un refren celebru. Dar mie nu mi se potriveste decat prima parte, adica, desi singur pe o str...
Adultera
De o vreme incoace, m-a lovit, in mod inexplicabil, cheful de teatru. Din pacate, insa, nu a mai lovit pe nimeni altcineva din cercul de cunoscuti, as...
Mobilul
Sunt in Militari si ma indrept spre centru. Urc in metrou si ma asez pe un scaun din capatul garniturii, o garnitura dintr-aia de tip vechi, la care g...
TINETI MINTE!