Index |
---|
L-am părăsit, l-am părăsit, l-am părăsit, dar el tot m-a iubit... |
Pagina 2 |
Toate paginile |
Povestea vietii mele se invarte in jurul unuia si aceluiasi barbat: Mihut Nicolae. Acum, cand tocmai am implinit 49 de ani, el este langa mine, asa cum a fost intotdeauna, desi de-a lungul timpului l-am parasit de nu mai putin de trei ori... Intr-adevar, cararea vietii mele s-a impletit peste 25 de ani cu cea a lui Mihut si, dupa ce l-am ranit, l-am umilit si l-am alungat ca pe un caine, pentru alti barbati si pentru placeri efemere, am ajuns sa il iubesc mai mult ca pe lumina ochilor mei si sa ii multumesc pentru ca m-a salvat de la pierzanie.
L-am cunoscut pe Mihut in urma cu un sfert de secol, cand amandoi aveam 25 de ani. Cum eu nu aveam deloc habar de mecanica auto, atunci cand autoturismul meu nu a mai pornit, un vecin m-a remorcat pana la cel mai apropiat atelier din cartier. Aici aveam sa il cunosc pe el: un tip subtirel, dragut, brunet, cu o gura trista si ochi albastri.
I-am zambit si m-am prezentat simplu: ,,Maricica Molnar”, omul mi-a raspuns sec: ,,Mihut” si apoi, dupa ce a examinat masina, mi-a explicat ca de vina era sistemul de aprindere – din cauza lui nu mai pornea masina. Asa ca am lasat-o acolo si am revenit peste doua zile, cand am gasit-o reparata. Atunci, fara sa ma fi asteptat la asa ceva, caci nu schimbasem mai mult decat cateva vorbe cu el, mecanicul m-a intrebat deodata, chiar inainte sa demarez, daca vreau sa iesim impreuna in oras. Cum in acel moment nu exista niciun barbat in viata mea si deci eram o femeie libera, am acceptat, gandindu-ma ca nu am nimic de pierdut si ca, in plus, imi pot pune o pila la un mecanic auto foarte priceput...
- Bine, iesim in oras, dar cu conditia sa nu fumezi in pat! am glumit eu spontan, lasandu-l masca. Abia dupa ce si-a revenit din soc am discutat serios si am stabilit unde si cand sa ne vedem...
Asa l-am cunoscut asadar pe Mihut, care avea sa imi povesteasca ulterior cate ceva din viata sa, in timp ce eu i-am dezvaluit ca lucram ca asistent manager la o firma de publicitate. Nu pot spune ca am fost foarte atrasa de el, insa dupa cateva intalniri am inceput sa il cunosc mai bine si sa realizez ce om bun, sensibil si sufletist este. In scurt timp, el s-a indragostit si imi satisfacea toate poftele si capriciile, doar-doar o reusi sa se apropie si mai mult de mine... Iar asta, adica apropierea pe care si-o dorea, a survenit cam dupa trei luni de cand ne cunosteam, intr-o noapte in care, dupa o iesire la teatru si o cina la un local de lux, l-am intrebat pe sleau inainte sa cobor din masina sa in fata blocului unde locuiam cu sora mea, intr-un apartament cu doua camere:
- Mihut, daca te invit sa ramai la mine peste noapte, promiti sa nu fumezi in pat?
- Bine, Maricica, dar stii ca nu fumez deloc! a raspuns el serios. Dupa care s-a prins ca glumeam si a realizat ca visul sau era pe cale sa se indeplineasca, asa ca m-a luat in brate, m-a sarutat cu foc si mi-a soptit emotionat ca un copil care tocmai primeste acadeaua mult visata:
- Stii cat de mult te doresc, da? Iti promit ca am sa te fac fericita!
Trebuie sa recunosc, acum, ca atunci nu il iubeam pe Mihut. Imi era tare drag, devenisem foarte apropiati si ma bizuiam pe el in multe, insa nu eram indragostita de el. Cu toate astea, m-am culcat cu el, sperand ca, in felul acesta, voi ajunge sa simt ceva special. Insa asta nu avea sa se intample... Desi m-am straduit timp de doi ani, nu m-am deblocat, nu am inceput sa il iubesc cu frenezia cu care ar trebui traita iubirea! Motiv pentru care i-am propus sa ne despartim, fiind sincera si explicandu-i ca nu am reusit sa il iubesc cu adevarat. Desigur ca a protestat, a incercat sa ma convinga sa nu ma pripesc, insa in zadar! Am fost de neclintit!
- Nu, Mihut, nu are rost! Nu te milogi, caci este in zadar! Adio!
Astfel s-a terminat – pentru prima data - relatia mea cu Mihut. Nu aveam pe nimeni, nu il parasisem atunci pentru altcineva, ci pentru ca pur si simplu nu simteam ca traiesc; relatia nu avea sare si piper. Aveam 27 de ani si stiam ca pot obtine mai mult de la viata in materie de dragoste! Asa ca am tot incercat sa obtin... Timp de trei ani am avut cativa iubiti din cercuri diferite, am experimentat senzatii noi si trairi diferite, unele intense, altele banale... pana cand am cedat insistentelor lui Mihut, care tinea mortis sa ne vedem si sa incercam din nou. Pastrasem legatura cu el in acesti trei ani, fara insa a ne vedea; dar deodata mi s-a parut interesant sa dam o a doua sansa relatiei care candva nu ma implinise. Cine stie? Poate se schimbase intre timp si era in stare sa imi ofere o existenta mai colorata, cu mai multa aventura...
Intalnirea a fost emotionanta chiar si pentru mine, care nu il iubisem niciodata cu forta, daramite pentru el... Mihut arata putin mai matur si – implicit - mai atragator si, in perioada care a urmat, a facut tot ce a putut ca sa ma faca fericita si de data aceasta sa ma pastreze langa el. Dupa cate mi-a povestit, nu reusise sa treaca peste despartire si nu avusese o alta iubita, ci numai cateva aventuri pasagere, fara implicare emotionala...
- Stii ca nu te-am putut uita, Maricica! Nu exista o alta ca tine! imi spunea adesea Mihut.
- Da, stiu asta! ii raspundeam destul de sec.
Pentru ca totusi, desi m-am straduit sa il percep altfel, nu reuseam deloc: tot omul acela implicat, devotat, serios si ,,de casa’’ parea! Insa eu tot nu imi doream sa ma asez la casa mea; cel putin nu atunci! Asa ca, dupa 1 an impreuna, l-am parasit pentru a doua oara, explicandu-i ca nu simt ca traiesc suficient de salbatic si ca, din punctul meu de vedere, impinge relatia spre monotonie si, implicit, ucide pasiunea!
- Te rog, Maricica! Nu ma parasi iar! Te iubesc si nu vreau sa te pierd! Fac orice vrei tu, numai sa nu pleci iar! m-a imporat Mihut, in disperare de cauza, auzind decizia mea.
Si, zicand cele de mai sus, a cazut de-a dreptul in genunchi, cu palmele impreunate intr-o rugaciune. Dar degeaba! N-am putut sa ii urmez calea, mai ales ca intre mine si unul din colegii de serviciu aparuse treptat o apropiere, iar acest tip, pe nume Mihnea, parea sa intruneasca acele calitati pe care le doream eu la un barbat: siguranta de sine, masculinitate, verticalitate.