gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue21112017

LIKE pentru a fi la curent cu noutăţile de pe VecheaPoveste.ro

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Drumul spre fericire

- Intamplari cat se poate de adevarate, care au schimbat destine -

Un copil, niciun copil, doi copii...

Numele meu este Ileana, am 40 ani si sunt din Bucuresti. Sunt casatorita cu Mihai, in varsta de 45 de ani, cu care am un baiat de zece ani, pe nume Cristi. Sau cel putin asa am crezut pana in urma cu cateva luni. Acum, cand am descoperit adevarul despre Cristi si Marian, baietelul vecinei noastre si prietenul lui de joaca, si el tot in varsta de 10 ani, nu mai sunt atat de sigura ca afirmatia de mai inainte este adevarata. Sau, daca este, atunci este intr-un alt sens decat a fost pana acum. Adica Cristi este si nu este baiatul nostru: este, fiindca l-am crescut din primele zile de viata si pana in prezent, dar nu este, deoarece nu este copilul nostru biologic. Cu Marian, insa, lucrurile stau exact invers: despre el nu putem spune ca este fiul nostru, cata vreme nu am stiu ca exista pana de curand, daramite sa ne mai fi ocupat de cresterea si educatia sa; dar in schimb putem spune ca este baietelul nostru, deoarece noi suntem parintii sai biologici... O situatie care pare destul de complicata la prima vedere, pentru care vina o poarta o singura persoana, o femeie inconstienta de la maternitatea unde s-au nascut cei doi copii. Dupa ce va voi dezvalui mai mult amanunte ale acestei ciudate povesti, va veti convinge insa ca nu e chiar asa, ci ca lucrurile, care par destul de incalcite, sunt, in fond si la urma urmei, destul de simple.

Sunt plătit să tac

Evaluare: / 1
1

Cine ar fi crezut ca lucrurile vor lua o turnura favorabila pentru mine, dupa ce primii ani de casnicie alaturi de Alina au fost un adevarat calvar? Eu, unul, in niciun caz nu m-as fi gandit la o asa radicala schimbare, ci ma vedeam toata viata blestemandu-mi soarta alaturi de socrii mei de cosmar. Fiindca nu au putut sa ma inghita de la bun inceput, opunandu-se casatoriei mele cu fiica lor, ei aveau sa isi bata joc de mine nu mai putin de 7 ani, mai exact pana in urma cu doi ani. Din fericire, atunci am avut nesperata sansa ca, absolut din intamplare, sa aflu ceva de-a dreptul incredibil: socrul meu avea o amanta, iar soacra mea avea un amant. Adica, mai exact, fiecare din ei traia - si inca traieste - cu cineva strain, fara sa aiba cunostinta de infidelitatea celuilalt.

Rex mi-a alungat toți pretendenții

Evaluare: / 2
1

Numele meu este Andrada si am 35 de ani. Locuiesc in Sighisoara impreuna cu sotul meu, Damian, dar pe perioada vacantei ne stabilim la Paris, acolo unde avem resedinta de vara. Aceasta fiindca Damian este cetatean francez. As putea spune ca am o viata minunata si ca nu cred sa existe femeie mai fericita ca mine pe lume. Dar inca nu o spun, mai astept trei luni inainte sa fac asta. Atunci, dupa ce se va naste fetita mea, da, am sa pot spune intr-adevar ca nu e nimeni mai fericit ca mine. Ma intreb, insa: oare cum va reactiona Rex la vederea copilei, nu cumva va fi gelos pe ea asa cum a fost  pe toti barbatii din viata mea? Oare de dragul lui Alice - cum am decis impreuna cu Damian sa ii punem numele fetitei -va trebui sa renunt la caine? Daca da, ar fi un fel de razbunare a sortii, caci prea am renuntat la multi iubiti din cauza  lui...

Pentru soțul meu am renunțat la toți amanții

Evaluare: / 1
1

Viata ofera multe surprize, credeti-ma! Atunci cand am ales sa ma marit cu Ciprian stiam ca nu iubesc decat banii lui, lucru de care, de altfel, era si el constient. Si-a spus insa ca dragostea se va naste treptat si, fiindca ma iubea cu disperare, a acceptat sa convietuim in asteptarea trezirii pasiunii mele pentru el. Dar, din pacate, aceasta nu avea sa se intample in primii doi ani de casatorie, motiv pentru care n-am mai putut rezista fara sa fac dragoste, si prin urmare am inceput sa caut pasiunea in alta parte decat acasa. Stiu ca nu era corect fata de sotul meu - care in tot timpul de cand ne cununasem se purtase ca un gentleman cu mine, desi nu primise acceptul sa ma aiba ca femeie -, insa el isi asumase acest lucru de la bun inceput... Pentru ca,  de comun acord, convenisem cat se poate de clar ca ma marit cu el numai si numai cu conditia sa nu fiu obligata la niciun fel raporturi intime, ci sa facem amor doar atunci cand voi simti dorinta.

Prima iubire a fost şi ultima, dar nu singura

Numele meu este Stefania si am 40 de ani. Pe sotul meu, cu care sunt maritata de 10 ani, il cheama Lazar, iar pe cel pe care il iubesc si alaturi de care imi doresc sa fiu pana la sfarstiul vietii il cheama Viorel. Pare contrarianta destainuirea mea, dar este perfect reala. Intr-adevar, desi sunt casatorita cu un barbat, un barbat de treaba, bun si serios, care ma iubeste si cu care orice femeie s-ar simti mandra si bucuroasa sa fie maritata, eu iubesc un alt barbat si nu imi doresc altceva decat sa fiu cu el. Va intrebati, probabil, daca nu ma simt vinovata de aceasta situatie. Ei bine, o vreme m-am simtit si am incercat sa schimb lucrurile, sa stau departe de Viorel si tentatia pe care mi-o ofera prezenta sa. Mai apoi, insa, cand am constatat ca oricat de mult m-as stradui, tot nu reusesc acest lucru, m-am resemnat, am renuntat la lupta si m-am abandonat total in bratele lui Viorel.

Drumul spre fericire